joi, 30 mai 2013

ADEVAR  TRECUT  SUB  TACERE


“El a plecat, dar vreau ca viata lui sa aiba o semnificatie 
 dincolo  de moartea  sa” 








Andreea mi-a oferit o buna ocazie pentru a reaminti, in cele ce urmeaza, povestea acestui copil,  simbol al luptei impotriva discriminarii si marginalizarii celor bolnavi in America acelor ani. Marturia prieteniei dintre el si Michael Jackson, un alt simbol, cel al altruismului si al daruirii de sine. O emblema pentru sensibilizarea celor din jur fata de problemele cu care se confrunta copiii in general in ziua de astazi si, in mod special, fata de problemele grave de acceptare a copiilor cu boli incurabile.
Este o buna ocazie de a face acest lucru acum, in prag de 1 IUNIE, ca zi internationala a copiilor.. "ale caror zambete jucause arata partea divina din fiecare om”
O zi „a copiilor si a familiei” asa cum i-ar fi placut atat de mult lui Michael sa o denumeasca.
Acest material este o pledoarie pentru ei!  


RYAN WHITE, UNUL DINTRE PRIETENII  LUI MICHAEL 
Toata lumea stie ca melodia „Gone too Soon” a fost dedicata lui Ryan White de catre Michael, dar foarte putini oameni cunosc povestea de prietenie dintre Michael si Ryan.
Faptele prezentate in continuare, vor arata ce anume il face pe Michael Jackson cu adevarat diferit de noi toti  - si nu in modul in care mass-media a presupus si mai presupune inca a fi.
Imaginati-va anii 1980. A fost perioada in care toata lumea era panicata de SIDA, ca o noua boala fatala, contagioasa si isi lua masuri de siguranta extreme fata cei care o contractasera. Oamenii se temeau sa stea alaturi de victimele SIDA si sa respire acelasi aer cu ei.
A fost exact momentul in care Michael Jackson a invitat, fara teama, un baiat bolnav de SIDA in casa lui, a luat cina cu el si l-a imbratisat public, invitand pe toti ceilalti sa nu se teama de acesti oameni.
Este posibil ca o persoana obisnuita sa inteleaga de ce un mega-star ca Michael ar prefera compania unui baiat grav bolnav, fata de multe lucruri valoroase care alcatuiesc viata unei persoane? Un tanar incredibil de faimos si de ocupat si-ar petrece timpul sau liber pretios cu copii bolnavi ca Ryan White, in loc sa mearga la petreceri sau sa-si traiasca viata lipsita de griji, plina de bucurie si necumpatare? Ar dori cineva sa aiba probleme asteptandu-si micul prieten, aranjandu-i calatorii, cumparandu-i cadouri si coplesindu-l cu atentii, cu toate ca in tot acest timp, el ar fi putut avea grija de el insusi sau sa se relaxeze dupa o munca grea?
Poate vreunul dintre noi sa fie cu adevarat capabil de asa ceva? Nu doar o dată, ci in mod regulat si pentru o lunga perioada de timp? ... Michael Jackson  putea ...



                                                                                 
 MAMA LUI RYAN VORBESTE DESPRE PRIETENIA LOR 
"Michael era uimit ca Ryan nu vorbea niciodata despre boala lui. Proceda asa deoarece voia ca nimeni sa nu se simta intristat pentru el. Cred ca intr-adevar a existat o buna comunicare intre ei si au avut respect unul pentru celalalt.
Michael a fost mereu interesat de ceea ce facea Ryan.
El a iubit copiii si nu i-a pasat de ce rasa sau culoare erau, ce handicap sau boala avea fiecare - Iubea toti copiii la fel.
Michael i-a cumparat o masina lui Ryan. A facut-o doar pentru a vedea bucuria pe fata pustiului.
In timpul funeraliilor, masina statea afara, in curte .. El a pornit masina si s-a auzit "Man in the Mirror". Lucrurile mici il faceau pe Michael atat de fericit. Puteai sa vezi asta in ochii lui. Apoi el a zambit larg si m-a intrebat:  "Am fost ultima persoana pe care Ryan a ascultat-o?" - Da. Ryan a ascultat-o ​​in continuu.  
Trei zile dupa inmormantare Michael m-a sunat. 
L-am intrebat: "Ce v-a facut pe tine si pe Ryan atat de apropiati?"
Michael mi-a spus: "... Nimeni nu actioneaza normal  in jurul meu. Ryan stia cum mi-am dorit sa fiu tratat pentru ca asa a vrut si el sa fie tratat. Nu pot avea incredere in nimeni pentru ca toata lumea vrea ceva de la mine.  I-am promis lui Ryan ca ar putea fi in urmatorul meu videoclip, dar acum ca el nu mai este, nu mai poate participa la filmari. As putea sa fac totusi un video pentru el?”
Si a facut un video numit Gone Too Soon ... care este in memoriam si care va ramane pentru totdeauna ".

„Michael si Ryan au fost prieteni adevarati. El a vizitat Neverland Ranch de mai multe ori, au mers la concerte si au vorbit la telefon regulat.
Insa cel mai deosebit dar a venit dupa doi ani de la moartea lui Ryan, atunci cand Michael a inregistrat cantecul numit "Gone Too Soon." Acum, simt ca melodia se potriveste trecerii in nefiinta a Regelelui Pop.
Impreuna cu albume si alte amintiri, exista si un Mustang 1989. Michael i l-a daruit lui Ryan si inca sta in hambarul familiei. Cred ca toata lumea stia ca este diferit, dar, in acelasi timp, el era persoana cea mai generoasa pe care ti-o puteai imagina.
Exista tot felul de rapoarte care nu sunt adevarate. Indiferent daca acestea sunt ale unor tabloide sau nu, aceste povestiri nu sunt adevarate sau cel putin in ochii mei nu vor fi niciodata altfel decat neadevarate. Poate ar trebui sa lasam la o parte aceasta publicitate negativa care-l inconjoara si sa ne amintim de lucrurile bune."

Ca o completare, mama lui Ryan a petrecut vacantele la Neverland chiar si dupa moartea fiului ei iar Michael a sunat-o sa o felicite de Ziua Mamei si dupa saptesprezece ani (in 2007) – lucru foarte rar intalnit chiar intre rude apropiate, sa nu mai vorbim de superstar care si-a amintit de mama unui copil ce trecuse demult in nefiinta si i-a fost doar prieten...




MICHAEL JACKSON DESPRE RYAN WHITE 

"Nu incerc sa filozofez, dar eu chiar cred ca treaba mea este sa-i ajut pe copii.
 Cred ca aceasta este chemarea mea. Nu-mi pasa daca oamenii rad. Nu-mi pasa de ceea ce spun ei.
Copiii nu au „gura” care sa vorbesca pentru ei insisi in societate si cred ca acum este timpul lor. De aici încolo este timpul lor.
 Ei au nevoie de constientizare la nivel mondial si au nevoie sa faca fata problemelor ce se ivesc. Iar daca eu pot fi acea lumina, acel piedestal care sa reverse putina lumina asupra a ceea ce ei sunt si asupra importantei faptului ca sunt copii, atunci asta este tot ce vreau sa fac.
Nu stiu cum alege Dumnezeu oamenii, sau daca joaca sah cu ei, dar el te pune intr-o anumita pozitie si te inalta. Uneori chiar simt ca acesta este locul meu.

Ryan White! Cel mai greu pentru mine este. . . Nu inteleg atunci cand un copil moare. Chiar nu inteleg. Cred ca ar trebui sa fie o fereastra unde sa existe un risc al mortii, dar nu in aceasta fereastra a timpului!
Atunci cand un copil moare sau in cazul in care un copil este bolnav, eu chiar nu inteleg asta!
Dar il ascult pe Ryan White, in varsta de doisprezece ani, la masa din sufrageria de la Neverland, spunandu-i mamei sale cum sa-l ingroape.
 -    "Mama, atunci cand voi muri, sa nu imi pui costum si cravata. Nu vreau sa fiu in costum si cu cravata. Pune-mi blugi Oshkosh si un tricou"
Am spus: "Eu am sa folosesc baia" si am fugit la baie unde am plans in hohote.
Auzind acest baietel spunandu-i mamei sale cum sa-l ingroape! Asta m-a durut!
Era ca si cum el s-ar fi pregatit pentru asta.
Iar cand a murit, era in blugi Oshkosh, cu tricou si un ceas pe care i l-am daruit eu. Cum ar putea inima sa nu se franga pentru cineva ca el?

Si acum... stau singur in aceasta camera cu el... si el zace acolo.. si ma simti atat de rau... as vrea doar sa-l tin in brate, si sa-l sarut, si sa-i spun ca-l iubesc, toate acele lucruri pe care le faceam cand era in viata. Am avut grija de el si a stat in casa mea. Dar sa-l vad zacand acolo ...
Am vorbit cu el si i-am spus: "Ryan, ti-am promis ca voi face ceva in onoarea ta pe urmatorul meu album. Voi crea un cantec pentru tine. Il voi canta. Vreau ca lumea sa stie cine esti”.
Am facut „Gone too Soon". Asta a fost pentru el.”


Traducere, adaptare si prelucrare:                             


25 de comentarii:

  1. Este povestea cutremuratoare a unui copil care s-a luptat din greu cu o boala necrutatoare, povestea unui copil care a incercat din rasputeri sa-si gaseasca forta necesara pentru a o invinge, pentru a o depasi, pentru a infrunta societatea care l-a marginalizat.
    Ma intreb de unde si-a luat aceasta fiinta puterea de a-i zambi mortii. De unde si-a gasit curajul de a sta la masa cu ea, de a se juca, de a plange sau de a rade alaturi de ea...de a trece cu atata seninatate dincolo, spre nefiinta.

    In acelasi timp, este insa si povestea celui care ofera fara rezerve compasiune, dragoste, speranta, siguranta.
    Povestea acelor oameni care-si inving teama... pentru a atinge ce altii repudiaza, pentru a zambi celor carora nimeni nu le mai zambeste, pentru a mangaia ce altii marginalizeaza, pentru a-i ingriji, a le alina suferintele, a-i vindeca prin iubire, pentru a le stimula curajul de a lupta cu boala usurandu-le astfel clipele de viata ramase.

    Ce putere de sacrificiu au acesti oameni pentru a darui atat de mult fara a urmari vre-un profit sau avantaj, fara a-si face un merit din asta? Singura lor multumire fiind numai bucuria si lumina din ochii celor ajutati sau salvati de la astfel de boli necrutatoare.
    Sa nu ii judecam si sa le purtam adancul nostru respect!

    RăspundețiȘtergere
  2. ................ minunata si cutremuratoare povestea , in care MJ demonstreaza ca oamenii care au ,, o astfel de boala '' nu sunt ei vinovati , nu au dorit ei sa fie ,, diferiti '' de restul ! Din pacate in majoritatea cazurilor , societatea ii judeca ca fiid ,, aceia '' sau ,, bolnavii ''....... nu inteleg de ce trebuie sa fim atat de rai , si sa catalogam inainte sa judecam ???


    ..... Si apropiindu-se ziua copilului - defapt ar trebui sa fie ziua tuturor , pentru ca sunt sigur ca fiecare are in interior o inima si un suflet de copil ! o intrebare pentru cei mai in etate :
    --- Oare dece ? cand ati fost copii , ati facut o gramada de prostii , si o gramada de nebunii , si nu va placeau deloc oamenii mari care urlau la voi - va certau - va restrictionau ? asa e ? ...... bun si cand ati ajuns mai in etate , si aveti in jurul vostru copii , care fac la randul lor nebunii , se joaca , se distreaza ? dece actionati majoritatea exact cum nu va placea ca actionau cei mari din perioada copilariei voastre ??? De ce nu incercati sa fiti mai buni ? si sa actionati mai frumos , mai corect fata de copii , iar finalul sa fie la fel - domolirea / educare copiilor ??? SA FIM CALMI SI PASNICI !

    LA MULTI ANI TUTUROR COPIILOR SI CELOR CU INIMA SI SUFLET DE COPIL !!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc, Achimoto, pentru comentariu. Este binevenit in aceasta zi a tuturor copiilor. Dar si a familiei.
      Este bine sa ne amintim ca fiecare dintre noi am fost copilul cuiva. Si fiecare copil va fi parinte candva. In viata copiilor, aceste comportari ale parintilor, sunt provocari pentru ei insisi.
      Autoeducarea va face ca aceste greseli sa nu se mai repete.
      Precum spunea Michael in discursul sau de la Universitatea Oxford, 2001:
      “ Va cer voua si imi cer si mie insumi, sa le oferim parintilor nostri darul iubirii neconditionate si astfel vor putea la randul lor sa invete sa iubeasca de la noi, de la copii lor.
      Astfel iubirea va fi, in sfarsit, restaurata in lumea noastra pustiita si singuratica…
      O profetie biblica veche spune ca va veni o vreme cand “inimile parintilor vor fi vindicate prin intermediul inimilor copiilor lor”. …Noi suntem acei copii”

      Ștergere
    2. Am simtit sa dau like!:D

      Ștergere
  3. Foarte frumoasa postarea! Va felicit!
    La multi ani tuturor copiilor si celor ce au ramas, in suflet, copii!
    Dana

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Uneori nu trebuie multe cuvinte, ci anumite cuvinte pentru a atinge inima. Din adancul acestei inimi, iti multumesc, Dana!
      Michael a iubit atat de mult copiii, aceste fiinte nevinovate, acesti ingeri. Nu a luat in seama gura lumii si nici pe cea “avida de scandal” a presei, indiferent de consecinte. Si-a ascultat intotdeauna inima. A ajutat cat a putut de mult copiii, i-a iubit pe toti la fel, le-a oferit ingrijire, compasiune, siguranta, vindecare sufleteasca.
      Le-a oferit ”mandria de a simti ca sunt indragiti si speciali” . De cand era copil, a simtit ca are aceasta menire, acesta dorinta de a darui, de a ajuta, de a face ca oamenii sa se simta mai bine.

      Ștergere
  4. Cu adevarat cutremurator! Am plans citind aceste randuri! Lumea, in general, marginalizeaza persoanele bolnave de SIDA, dar, asa cum spunea si ACHIMOTO, ei nu sunt vinovati, ei nu au dorit sa fie bolnavi. MICHAEL a intins o mana acestui baiat condamnat la marginalizare atunci cand nimeni nu vroia sa fie in preajma lui. MICHAEL a incercat si chiar a reusit sa-i lumineze ultimii ani din viata.

    Draga Dorina, multumesc pentru minunata postare! Asemenea intamplari ma fac sa realizez inca o data in plus in ce lume rea traim, o lume care "sanctioneaza" si "pune la zid" oamenii care fac bine, MICHAEL a fost un suflet de aur, un suflet de inger, dar un suflet care a ramas de copil.

    LA MULTI ANI TUTUROR COPIILOR SI DEASEMENEA CELOR CARE, IN SUFLETE, INCA SUNT COPII!

    Marinela

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Marginalizat, cred ca este un cuvant prea putin spus, Marinela.
      Ryan a fost extrem de bolnav de pneumonie in decembrie 1984. Dupa dignosticare si dupa ce s-a simtit mai bine, el a dorit sa se reintoarca la scoala.
      Atat solicitarea mamei cat si o cerere oficiala de readmitere la cursuri a fost refuzata de conducerea scolii, ceea ce a dus la o batalie juridica care a durat opt luni.
      Desi doctorii au asigurat ca nu reprezenta un risc pentru alti elevi, multi parinti si profesori s-au pronuntat impotriva revenirii sale. Presiunile din partea lor au fost enorme.
      S-a semnat o petitie care ii incuraja pe directori sa-i interzica lui White readmiterea. Datorita fricii pe scara larga si nestiintei in privinta bolii, consiliul scolii a consimtit.
      Modalitatile de raspandire a virusului nu erau pe deplin intelese in anii 1980. Multe familii au crezut ca prezenta lui Ryan reprezenta un risc inacceptabil. Cand i s-a permis sa se intoarca la scoala pentru o zi, 151 din 360 de elevi au ramas acasa.
      El a lucrat ca baiat cu ziarele, iar multi dintre oamenii de pe traseul sau si-au anulat abonamentele, crezand ca HIV poate fi transmis prin hartia de ziar.
      Cand White a fost in cele din urma readmis, un grup de familii si-au retras copiii care au inceput o scoala alternativa. Amenintarile au continuat. Atunci cand un glont a fost tras prin fereastra living room-ului lui White, familia a decis sa plece din Kokomo.
      Dupa terminarea anului scolar, familia s-a mutat la Cicero, Indiana, unde Ryan a fost inscris la scoala si intapinat de director, administrator si cativa elevi care au fost instruiti asupra bolii si nu le-a fost teama sa dea mana cu White.

      Ștergere
  5. RYAN WHITE

    Ryan White, simbol al dreptatii
    Copil al nevinovatiei, mesager al dragostei
    Unde esti acum, unde ai plecat?

    Ryan White, mi-e dor de zilele tale insorite
    Cand ne distram in jocuri nesfarsite!

    Mi-e dor de tine, Ryan White,
    Mi-e dor de zambetul tau nevinovat si luminos,
    Mi-e dor de aura ta, mi-e dor de lumina ta!

    Ryan White, simbol al contradictiei,
    Copil al ironiei, sau copil al imaginatiei?

    Ma gandesc la viata ta zbuciumata
    La straduinta ta, la lupta ta,

    In timp ce doamne danseaza in lumina noptii
    Petrec cu sampanie in croaziere privilegiate,
    Iti vad chipul pierdut, aparatia fantomatica
    Iti simt ranile purulente, leziunile dureroase.

    Ryan White, simbol al agoniei si al durerii
    Urmare a fricii ignorante, delirante
    Intr-o societate isterica
    Cu anxietate generalizata
    Si evlavie prefacuta!

    Mi-e dor de tine, Ryan White!
    Tu ne-ai aratat cum sa rezistam si sa luptam.
    In ploaie ai fost o rupere de nori de bucurie
    Sclipirea de speranta in fiecare fata si baiat

    In adancimile durerii tale chinuitoare
    A fost visul unui alt maine.

    MJ/ Dancing the Dream


    La multi ani, copii!
    La multi ani nevinovatie, sinceritate, inimi curate, priviri jucause!
    La multi ani inocenţa, naivitate, paradis al fanteziei!
    La multi ani lume fericita, inconjurata de bine si aparata de puritate!

    Anna S.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poemul este binevenit si ma bucur ca altcineva mi-a preintampinat gandul. Avem o descreire cutremuratoare a calvarului la care a fost supus micutul Ryan prin neacceptare, excludere sau marginalizare intr-o societate isterica si ignoranta; a agoniei si a durerii prin care a trecut trupul sau firav.
      Este o descriere induiosatoare si emotionanta a amintirii, a luminii si a exploziei de bucurie ce-i imbraca chipul, a sperantei intr-un alt maine.

      La multi ani, copile, nimb de puritate!

      Ștergere
  6. Deci mi s-a facut pielea de gaina ! :'( ...

    Andreea V. Peace&Love! "We all Jackson kids ! "

    RăspundețiȘtergere
  7. Paris, fiica de 15 a fostului star pop Michael Jackson, a fost luată de salvare de la reşedinţa familiei Jackson din Calabasas, miercuri în jurul orei 2 dimineaţa şi a fost transportată la cel mai apropiat spital.Apelul la numărul de urgenţă 911 a fost făcut la ora 1:27 AM, iar persoana care a telefonat a informat dispecerul că Paris Jackson şi-a tăiat venele de la mână. În cursul nopţii de marţi, fiica regelui pop a postat pe Twitter nişte mesaje care pot fi interpretate ca reprezentând o tendinţă de suicid. "Mă întreb de ce sunt lacrimile sărate?..." este unul dintre mesaje, iar un altul citează versuri din celebra piesă The Beatles "Yesterday" - "yesterday, all my troubles seemed so far away now it looks as though they're here to stay" (ieri toate necazurile mele erau undeva departe, dar azi se pare că m-au ajuns din urmă). Surse medicale, citate de TMZ, au declarat că ar putea fi vorba de o "supradoză" şi că pacienta a fost transportata la spital.Însă bunica adolescentei de 15 ani, Katherine Jackson, a confirmat prin intermediul avocatului familiei că este vorba de o tentativă de sinucidere. „A trecut prin multe lucruri în ultima vreme”, a spus Debbie Rowe, mama fetei, pentru programul de televiziune „Entertainment Tonight”. „A suferit mult după pierderea tatălui ei. Dar nu ştim exact ce a făcut-o să recurgă acum la acest gest”, a precizat avocatul. Starea fiicei lui Michael Jackson este în prezent stabilă. „Se va face bine”, a declarat o sursă medicală...






    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Regret atat de mult ce s-a intamplat cu Paris! Pierderea tatalui sau, emotiile care au urmat schimbarii modului sau de viata, procesul intentat de familia Jackson companiei AEG, dezvaluirile mai mult sau mai putin mincinoase care umbresc din nou memoria celui ce i-a fost tata, educator, prieten de joaca, parinte pe care l-a iubit atat de mult, probabil si alte cauze numai de ea stiute, au pus la grea incercare sufletu-i atat de tanar…
      Copila draga, prin puritatea ta, prin nevinovatia si zambetul strengaresc, prin ochii tai blanzi si inocenti, odata, demult, i-ai redat puterea tatalui tau. I-ai redat speranta, atunci cand orice speranta era pierduta, i-ai deschis ochii atunci cand nu a mai putut vedea.
      L-ai readus la viata.
      Copila draga, ma rog la Dumnezeu, pentru tine. Si stiu ca El, in bunatatea Sa, iti va trimite pe cel mai minunat Inger sa te vegheze. Pe cel pe care tu il astepti.
      Pe tatal tau. Sa iti redea, la randul lui, speranta. Si forta sa depasesti acest moment dificil. Sa simti din nou puterea dragostei, prin infinitatea dragostei lui.
      Sa iti fie licarire in noaptea intunecata!
      Sa iti lumineze inima! Sa fie ziua ta, noaptea ta, lumea ta, viata ta…..
      Ma rog la Dumnezeu sa te faca puternica!

      Ștergere
  8. Se pot spune multe despre afinitatea lui Michael pentru copii.
    De exemplu, la un interviu televizat cu Oprah, in 1993, cand Michael a fost intrebat cat de mult ar fi schimbat o "copilarie normala" raportarea sa la copii, el a raspuns:

    "Probabil ca ar fi schimbat (raportarea la ei), dar nu la fel de mult. De aceea, nu as schimba nimic. Pentru ca eu sunt fericit cu felul in care decurg lucrurile, cu grija mea pentru tineri si pentru toate lucrurile."

    Alta data a firmat:

    ".... Eu nu am avut niciodata copilarie. De aceea. cand copiii sunt indurerati, le simt durerea. Cand sunt disperati, le simt disperarea. Ma preocupa in mod deosebit situatia si starea copiilor nostri de astazi . Daca ar exista o zi in care copiii sa poata petrece cu parintii si sa refaca legatura, acest lucru ar face o astfel de diferenta .... "

    Sper din toata inima , ca fiica sa ,Paris , sa -si revina cat de repede posibil.

    D.F.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. D.F., iti multumesc pentru impresiile referitoare la grija artistului si intelegerea pe care o avea fata de universul copiilor.
      Michael ii intelegea atat de bine! Asa cum el insusi afirma, le intelegea atat temerile cat si bucuriile, lucrurile care ii faceau fericiti sau cele care ii raneau. Candoarea sa sufleteasca l-a apropiat atat de mult de sufletul lor, de lumea lor, de aspiratiile lor! Michael si-ar fi dorit foarte mult sa portretizeze, prin intermediul peliculei de film, lumea vazuta prin ochii copiilor.
      Chiar daca ma repet, spun inca odata si cred cu tarie ca ar fi fost cel mai bun regizor de film pentru copii. Regret nespus ca imprejurarile ostile nu l-au lasat sa se afirme si domeniul cinematografiei. Fiind un impatimit al lucrului bine facut, dus catre perfectiune, ar fi excelat, cu siguranta, si in acesta.

      Ștergere
  9. Apropo de evenimentul nefericit prin care a trecut Paris,ce credeti,presa a incercat,ca de obicei sa distorsioneze totul. Adica mai mult sau mai putin subtil au aruncat cu noroi tot in Michael.Am citit azi intr-un anumit ziar un articol din care reies faptul ca Paris si-a taiat venele cu un satar si nu este prima oara cand incearca sa isi ia zilele,ca Paris a luat o supradoza de calmante gandindu-se,probabil la tatal sau care lua calmante puternice pentru a-si ameliora durerile,ca tatal ei o ocrotea si o alinta excesiv,deci, in concluzie a invatat de la Michael muulte lucruri rele. EU CRED CA MICHAEL LE-A DAT O EDUCATIE BUNA COPIILOR SAI! Dar cum sunt deja obisnuita cu toate minciunile presei,nici nu mai are rost sa le insir pe toate aici,cu atat mai putin sa le dau crezare. Sper si eu din tot sufletul ca Paris sa treaca cu bine peste toate aceste momente dificile si sa-si dea seama ca tatal sau ii este mereu alaturi sub forma unui inger!
    In alta ordine de idei,as vrea sa le urez si eu tuturor copiilor un calduros "La multi ani!" si sa-mi cer mii de scuze ca nu am putut sa fac asta de 1 iunie,Ziua copilului. :(

    Andreea V. Peace&Love! Aa,si nu uitati ca "we're all Jackson kids!". Pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Andreea V, si eu am avut acelasi sentiment neplacut, de-adreptul revoltator, referitor la exprimarea ”necioplita” a celor care fabrica “stirile” vadit tendentioase.
      Nu am luat niciodata in serios barfa, cu atat mai mult “stirile” venite din partea celor care din asta fac bani si care au tot interesul sa atraga, fie prin senzatie bazata de cele mai multe ori pe minciuna, fie prin distorsionare, trunchiere, plasarea unor cuvinte cheie ce induc o anumita gandire cititorului.
      Cat despre ziua copiilor, iti multumesc in numele lor pentru urare. De fapt, intreaga luna Iunie este a lor. Sau tot timpul este al lor, asa cum a fost considerat de catre Michael!

      Se poate sa pui mult suflet pentru cineva care nu iti este ruda. Dar este cumplit sa fii acuzat de asta. Intregul paragraf induioseaza pana la durere. Citindu-l unor colege, am simtit durerea ultimelor cuvinte taindu-mi respiratia!
      Multumesc pentru stirea imbucuratoare despre Paris. Sa fie binecuvantata!

      Ștergere
  10. Deci cand citesc ultimul paragraf din aceasta postare ma trec toti fiorii si lacrimile stau sa curga din ochi. Cum poate cineva atat de bun la suflet sa fie acuzat de asemenea lucruri oribile? Sa pui atat de mult suflet pentru cineva care,practic nu este ruda cu tine si il cunosti de foarte putin timp mi se pare minunat in timp ce altii isi omoara sotiile, fratii, surorile,chiar si copiii... Acum chiar cred ca Michael a fost prea bun pentru lumea asta!
    P.S: Paris se simte din ce in ce mai bine! :)

    Andreea V. Peac&Love!

    RăspundețiȘtergere
  11. AŞTEPTAREA ZORILOR... - I Cuvinte…, Cuvinte…

    Vino, copilul meu!

    Eu stau pe ţărm şi privesc apusul
    şi te întreb dacă vreodată,
    în inima ta ai să mă poţi ierta
    pentru ceea ce ar fi trebuit să fac
    dar, din iubire pentru tine, n-am făcut...
    Vin şi-acum, aşa, ca-n alte seri
    la ferecata uşă a Sufletului tău
    şi, cu o ultimă vlagă
    îţi bat sacadat...
    Dacă ţie, copile nu-ţi pasă
    Şi-mi spui mânios: “Mă lasă!”
    Plânsul mă cuprinde ca o plagă
    scufundând şi ultima speranţă. Hău
    de deznădejde se deschide între noi,
    urechea ta nu mă aude. Ieri,
    cineva n-a mai tăcut
    şi mi-a spus Adevărul. Azi mă prefac
    în privighetoare. Poate-aşa
    vei recunoaşte durerea din glasul meu. Iată,
    fiule! În locul meu ţi-ai dat cu presupusul...

    şi crunt ai greşit. De-ţi vei asculta feelingul
    şi-ţi vei deschide Sufletul,
    vei regăsi cărarea spre copilărie...
    când te aşteptam
    să intri fericit pe uşa amintirilor...

    Eu te voi aştepta la hotarul
    dintre lumi. Aşa, ca să-ţi veghez Calea.
    Apoi, voi intra în casa
    Sufletului tău pereche...
    La el – ca şi la tine –
    am să găsesc Iubirea Adevărată.

    15.05 – 03.06.2013
    ...............................
    https://www.facebook.com/notes/maria-c-maria-ciumberic%C4%83/a%C5%9Fteptarea-zorilor-i-cuvinte-cuvinte/313571068776162
    ...................................
    Mulţumesc, Dorina! Mulţumesc, TUTUROR!
    CU SINCERĂ PRIETENIE, maria c.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Maria, eu iti multumesc pentru asa poezie minunata!
      Am sa revin cu impresiile!

      Ștergere
    2. ...impresii...sau credinta venita din adancul fiintei..
      Cu totii suntem copiii Lui. Mai devreme sau mai tarziu, dragostea pentru El si pentru noi va invinge. Nu vor mai exista lacrimi sau deznadejde, iar speranta va poposi din nou pe tarmul batut de valuri. Adevarul va readuce increderea, lumina in ochii de copil, bucuria in suflet, iar spiritul va putea in sfarsit sa se descatuseze.
      El ne asteapta mereu…la hotarul dintre bine si rau, dintre iubire si ura, dintre onestitate si fatarnicie. Acolo, unde “crunta greseala” nu este decat piatra pe care pasesti pentru a merge inainte. Sa ne mangaie sau sa ne certe cu iubire…
      El ne asteapta la fiecare pas, in fiecare strop de roua, in fiecare tril de pasare, in fiecare gangurit de copil. Acolo unde viata ia nastere ridicandu-se catre Lumina.
      El ne asteapta, cu iubire, la fiecare hotar dintre infinitele lumi existente..

      Ștergere
  12. Aceasta zi,13 Iunie,poate fi considerata de catre fanii lui MJ ca fiind una norocoasa. Acum 8 ani,Michael era declarat nevinovat in al doilea proces de pedofilie intentat de catre Gavin,un alt baiat pe care l-a ajutat sa se vindece. Am dorit sa imart cu voi aceasta stire in speranta ca superstitiile legate de aceasta zi pot fi usor diminuate! :)

    Andreea V. Peace& Love! Be happy and keep Michaeling!

    RăspundețiȘtergere
  13. Va invit sa dati like paginii oficiale Michael Jackson pe Facebook daca va doriti si nu ati dat like deja https://www.facebook.com/michaeljackson?fref=ts

    Andreea V. Peace&Love! :-*

    RăspundețiȘtergere
  14. Andreea, iti multumesc foarte mult pentru acest remember. Gand la gand cu bucurie!
    Esti pentru a doua oara alaturi de mine, in incercarea de a posta ceva nou.
    Nu am uitat nici eu aceasta zi si am pregatit un material axat pe portretizarea pe care i-o face lui Michael, avocatul sau, Tomas Mesereau.
    Urmeaza!!!!

    RăspundețiȘtergere
  15. Perfect! nu mai poti adauga nimic altceva, a fost un om superior, el stia ca are o menire, stia ca el trebuie sa protejeze si sa ajute copiii. Cel mai frumos lucru pe care il poate face un om! Inca o data ma plec in fata ta Michael, oriunde ai fi!

    Mia

    RăspundețiȘtergere

AVERTISMENT!

Orice comentariu care contine limbaj jignitor la adresa autorilor blogului, a cititorilor sau a comentatorilor sai, va fi expediat in Zona Fantoma, sa-l caute pe Generalul Zod :)