marți, 25 iunie 2013

TE DESCOPAR SI TE REDESCOPAR , IN FIECARE ZI…









“In viata, moartea nu este cea mai mare pierdere", scria eseistul american Norman Cousins.

 "Cea mai mare pierdere este ceea ce moare in noi, cand inca mai suntem in viata". 




Nu am intotdeauna la mine cuvinte prin care sa pot exprima sentimente… plenitudinea pentru care trupul imi pare uneori prea strimt!
Nu am intotdeauna la mine cuvinte sa pot exprima ceea ce simt ori de cate ori iti ascult melodiile si iti percep energia incredibila, ritmul nebun si pasiunea… ori de cate ori ma infioara profunzimea mesajelor… si de fiecare data cand spiritul tau profund umanitarist imi atinge fiecare coarda a inimii. 
Te descopar si te redescopar in fiecare zi, realizand pe zi ce trece ca esti un izvor nesecat de spiritualitate.
Poate mi-ar mai trebui inca o viata de om pentru a te descoperi si a te redescoperi din nou… inca odata si inca odata… si tot nu ar fi de-ajuns sa “sorb” din acest “izvor viu” care este spiritul tau!


M-ai atins cu bagheta ta magica, scotind comori nebanuite care zaceau ascunse in fiecare ungher al sufletului.
M-ai atins cu inima ta, cu mintea ta, cu magia talentului, lasandu-mi o farama din universul tau.
Cand ai plecat... a plecat si o parte din sufletul meu pentru a te insoti in calatoria ta prin univers.....

A ramas cealalta parte aici, spre a-ti cinsti, cuminte, viata pe care ai trait-o prin arta, in iubire si in compasiune.

“In viata, moartea nu este cea mai mare pierdere. Cea mai mare pierdere este ceea ce moare in noi, cand inca mai suntem in viata". 
Iar tu, esti vesnic in sufletul nostru,.... draga Michael!   
....4 August 2011                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         
       

ONE  DAY  IN YOUR  LIFE     


   Intr-o zi din viata ta
Iti vei aminti un loc…
Cineva iti va atinge fata,
Te vei intoarce si vei privi in jur, vei…

Intr-o din viata ta,
Iti vei aminti de iubirea gasita aici,
Iti vei aminti de mine, cumva,
Iti vei aminti o zi din viata ta..

Intr-o zi din viata ta
Cand vei simti singuratate
Pentru dragostea ce ne-o purtam
Doar striga-mi numele
Si eu voi fï acolo!


 Intr-o zi, aici, acasa, ne vei sterge ultima lacrima...draga Michael! 



vineri, 14 iunie 2013

STIU  CA  ADEVARUL VA  FI  SALVAREA  MEA!


“A  fost  unul  dintre  cele  mai  marete  momentele  din  viata  mea ...
unul  dintre  momentele  de  care  sunt  cel  mai  mandru…
…achitarea  lui,  reabilitarea  lui.”

"Am dobandit putere de la Dumnezeu in care cred foarte mult. Am dobandit putere  prin faptul ca stiu ca sunt nevinovat. Nici una dintre aceste povesti nu sunt adevarate. Ele sunt complet inventate. Este foarte trist si este foarte, foarte dureros. Ma rog foarte mult. Sunt o persoana puternica. Sunt un luptator si stiu ce se petrece in interiorul meu. Sunt un luptator, dar e foarte dureros si la sfarsitul zilei sunt inca om"

 13 IUNIE 2005 – 13 IUNIE 2013
Astazi este o zi in care putem celebra iubirea, spiritul, adevarul si credinta, victoria acestora asupra unui rau ce nu ar fi trebuit facut, asupra josniciei care urmareste sa distruga spiritul omului de bine.  
Prin sentimente puternice de simpatie, exprimate in cuvintele calde ale avocatului sau, ii celebram inca odata in plus, viata, mostenirea, umanitarismul.
  
Thomas Mesereau si Michael Jackson: 2 persoane foarte speciale, cu un caracter puternic.Doua personalitati marcante, cu o influenta covarsitoare una asupra celeilalte. Doua personalitati pe care destinul le-a adus impreuna, intr-un moment crucial al vietii. Una, pentru a oferii sprijinul sau, cealalta pentru a-l primi.  Doua persoane intre care a existat o conexiune divina. 
Thomas Mesereau care avea o credinta de nestramutat in nevinovatia lui Michael. A lucrat cu sarguinta, in ciuda propriei sale dureri si a pierderii suferite prin trecerea in nefiinta a sorei sale, bolnava de cancer, pentru a sustine pe cineva despre care stia ca era nevinovat;
si Michael Jackson, care in ciuda durerii de a fi acuzat pe nedrept de acte dezgustatoare de catre o familie care s-a intors impotriva lui, a continuat sa fie aceeasi persoana grijulie, generoasa, placuta, asa cum era tot timpul, influentandu-i pe altii in durerea lor, in ciuda durerii personale prin care trecea.
Cu siguranta, Dumnezeu a fost cel care adus aceste doua persoane extraordinare impreuna.


13 IUNIE 2005 – 13 IUNIE 2013
CUVINTE ale AVOCATULUI….PENTRU  OMUL  MICHAEL

Michael era un client foarte agreabil si era o incantare sa lucrezi cu el. Era foarte cooperant, asculta, era foarte respectuos cu mine, cu avocatul Susan Yu si cu personalul nostru. Cel mai rau lucru pe care as putea sa-l spun despre el este ca, uneori, era inaccesibil. Uneori, era greu de gasit, si cred ca o parte din asta se datora faptului ca era ingrozit si infricosat de acest proces. Dar in rest era o persoana minunata cu care se putea lucra.


Perioada procesului cred ca a fost foarte grea pentru el. Obisnuiam sa vorbesc cu el deseori, dimineata devreme. Michael era o persoana care se scula dimineata devreme, se plimba prin Neverland pentru a se relaxa si a sta in sanul naturii, pentru a privi cerul, si luna, si stelele. Ma suna de multe ori pe la 3 sau 4, dimineata. Suferea de anxietate, in mod clar era uneori foarte deprimat si cu probleme de somn. Dar acest lucru este normal pentru cineva care se confrunta cu acuzatii penale grave, asa cum a fost el.

A fost o experienta ingrozitoare. A fost dureros, a fost infricosator, nu putea sa creada ca asculta  unele dintre declaratiile care au fost facute. Nu putea sa creada ca cineva l-ar acuza de vatamarea copiilor. Nu putea sa creada ca cineva l-ar acuza de initierea unei conspiratii pentru a sechestra o familie, pentru a rapi copii, pentru a-i constrange. Acestea sunt lucruri de care Michael nu a fost capabil nici macar in inchipuire, cu atat mai mult sa fie acuzat oficial ce acest lucru.
Au  fost chemati martori, prieteni si oameni care i-au fost apropiati lui Michael, care in mod clar nu au spus adevarul, pentru a incerca sa construiasca un caz impotriva lui. A fost infricosator si foarte deprimant pentru el. In ziua in care s-a dat verdictul “nevinovat”, arata obosit.  Nu a spus un cuvant pana la ultimul "nevinovat". Apoi ne-am imbratisat iar el a spus cuvintele Va multumesc! Va multumesc! Va multumesc!”
Prima lui reactie a fost de recunostinta. Recunostinta fata de Dumnezeu, recunostinta fata de echipa sa aparare, recunostinta fata de familia si prietenii lui".

M-a durut inima sa fiu acolo, sa-l privesc si sa vad asta. A fost o durere chinuitoare. Nu stiu daca el s-a recuperat emotional, vreodata, cu adevarat.

Inainte de aceasta zi, am avut un sentiment foarte puternic ca juriul nu are de gand sa-l condamne. Mai intai de toate, trebuie sa intelegeti legea din California si procedura privind procesele penale.
In California, doisprezece oameni stau ca jurati intr-un proces penal. Legea Californiei prevede un verdict al juriului unanim pentru a condamna sau achita pe cineva de o crima. Acest lucru inseamna ca toti cei doisprezece jurati trebuie sa fie de acord sa condamne pe cineva de ceva. Acest lucru inseamna, de asemenea, ca toti cei doisprezece jurati trebuie sa fie de acord sa achite pe cineva de o acuzatie. In cazul in care membrii juriului nu pot fii de acord in unanimitate pentru a condamna sau achita, juriul ramane "agatat"  pentru acest cap de acuzare individual. Aceasta inseamna ca procurorii pot retrimite acest cap de acuzare in fata unui juriu cu totul diferit.

Nu m-am asteptat niciodata ca Michael sa fie condamnat pentru vreun capat de acuzare, crima sau delict. Am crezut, si inca mai cred, ca el era complet nevinovat de aceste acuzatii false. Cu toate acestea, niciodata nu stii cu adevarat ce va face un juriu. Juriul a fost format din doisprezece oameni pe care nu-i cunosteam. Deoarece procesul a durat cinci luni, am reusit sa observ miscarile lor, comportamentul si reactiile la marturii si dovezi. Am fost ferm convins ca urmarirea penala nu ar putea determina doisprezece oameni sa-l condamne cu ceva.

Nu stiam daca juratii l-ar achita in unanimitate pentru fiecare dintre cele paisprezece capete de acuzare. Nimeni nu putea sti acest lucru. Cu toate acestea, atunci cand am auzit ca juriul a ajuns in unanimitate la un acord, am stiut in adancul inimii mele ca el a fost achitat pentru toate. 
Aceasta urmarirea penala a fost o parodie a justitiei si unul dintre cele mai josnice atacuri asupra unei persoane nevinovate din istoria juridica.
Procesul a fost atat de nedrept! Cazul a fost atat de nedrept si lipsit de credibilitate!
  


   Michael Jackson a fost unul dintre cei mai placuti, cei mai amabili oameni pe care i-am intalnit vreodata. El a vrut realmente sa faca mai mult decat sa fie doar un geniu muzical. El a vrut sa vindece si sa schimbe lumea prin iubire, prin bunatate, prin arta si prin muzica si eu cred ca lumea este un loc mai bun deoarece el a fost cu noi.

Era foarte bland, foarte amabil. Exista un fel de descriere a lui, pe care eu am separat-o in Michael universal si Michael, omul.
Exista un Michael universalist care a vrut sa schimbe lumea. A vrut sa vada intreaga lume punand accentul pe copii . El a simtit ca daca copiii ar fi in mod corespunzator iubiti si ingrijiti, am reduce in mod semnificativ violenta din lume, am reduce in mod semnificativ josnicia din lume, am reduce in mod semnificativ saracia si toate celelalte probleme importante din lume . El a simtit ca singura cale de a face acest lucru este sa ne concentram atentia asupra copiilor. Deci, acesta este universalistul Michael care a crezut ca el ar putea vindeca lumea prin muzica, prin iubire, prin masuri umanitare. 
El a fost unul dintre cei mai mari umanisti din istoria lumii. Actualmente, el apare in Cartea Recordurilor ca fiind unul dintre cei mai mari donatori pentru cauzele copiilor, fapt asupra caruia mass-media nu i-a placut deloc sa se concentreze.
 Exista, de asemenea, omul Michael, de care m-am ocupat, care era o personalitate si care adora sa vada un zambet de copil. El a construit Neverland pentru a vedea copiii fericiti. A fost unul dintre cei mai bogati oameni din lume. Ar fi putut cheltui toti banii in mod egoist. In schimb, el a avut o gradina zoologica, a avut un parc de distractii, un teatru, a avut statui, toate dedicate copiilor din lume.
Daca ai privi la operele de arta din casa lui, o multime dintre ele sunt centrate pe copii, vazandu-i fericiti si respectandu-i pentru ceea ce sunt. Respectand rasa lor, religia lor, partea de lume din care sunt, ce fel de traditii autohtone au avut.
Era persoana care adora sa vada un copil zambind. Ii placea sa vada un copil din centrul orasului crescut in saracie si violenta, ca vine la Neverland, priveste o girafa si zambeste, priveste un elefant si zambeste. Primeste o ingheatata si este in culmea fericirii. Asta a insemnat foarte mult pentru Michael deoarece era un om foarte bun.
Dar, din pacate, cand esti un geniu si esti atat de bogat, toti rechinii se gandesc sa-ti iasa inainte. El a vrut sa faca lucruri creative, a vrut sa faca lucruri umanitare.

A  fost  unul  dintre  cele  mai  marete  momentele  din  viata  mea ....unul  dintre  momentele  de  care  sunt  cel  mai  mandru…achitarea  lui,  reabilitarea  lui.

Stiu ca au existat copii peste tot in lume pentru care el a facut astfel de lucruri. Copii cu handicap, copii cu boli si dizabilitati. Michael a emis cecuri pentru ei dar nimeni nu a mediatizat asta. El nu a facut-o ca sa devina bine cunoscut pentru ceea ce face. El a facut-o pentru ca inima lui dorea ca el sa faca asta.

Stii?... Cred ca unul dintre cele mai crude lucruri care i s-au intamplat vreodata a fost sa i se ia dragostea pentru copii, dorinta sa de a ajuta copiii, sa o intoarca impotriva sa si sa incerce sa-l numeasca monstru asa cum au facut-o ei in acel proces. “



13 IUNIE 2005….MICHAEL PAREA UN REGE ANTIC

“Pana cand verdictul “Nevinovat” nu a fost citit cu voce tare in sala, acei oameni (ai presei) nu si-au dat seama ca starul care statuse in fata lor era acuzat de fapte penale fara dovezi reale.
Dintr-o data parea ca procesul impotriva lui Jackson a fost numai fum si oglinzi…..
Privind la Michael in ultima zi a procesului, a fost ca si cum m-as fi uitat la doi oameni.
De o parte era Michael, omul, in viata reala si apoi in jurul lui era imaginea creata de presa, creata de oameni, o versiune distorsionata a lui, ca o reflexive intortocheata intr-o oglinda…Adevaratul Michael era bine imbracat, cu o tinuta care parea a unui spirit umil. In persoana era un tip timid si tacut care nu avea nici o legatura cu personajul fabricat de tabloide.
In ziua pronuntarii verdictelor, privindu-i fata, limbajul corpului si aura sa, era clar ca omul cunoscut ca fiind regele pop era un suflet bun care devenise victima propriei faime. Nu avea nimic arogant. Nu era nimic ciudat la trasaturile fetei, nimic transit in imbracamintea sa, banderola sa sau altceva.”
  
‘Numarul Unu:…..nevinovat
“Numarul Doi…..nevinovat
“Numarul Trei….nevinovat….
“Nevinovat” era cuvantul citit iar si iar, de paisprezece ori in total.

Judecatorul citea declaratia curtii:
“ Noi, juriul, simtind greutatea ochilor lumii asupra noastra, am studiat in amanuntime marturiile , probele si regulile de procedura prezentate in aceasta sala de judecata incepand cu data de 31 ianuarie 2005. Urmand instructiunile juriului, am ajuns cu incredere la verdictele noastre. Speram ca acest caz este o marturie a credintei noastre in integritatea si adevarul sistemului nostru juridic”
Cu aceste cuvinte, Michael, din spatele mesei apararii, si-a recastigat linistea sufleteasca.
In mod ciudat, Michael parea un rege antic. Avea un aer imperial. Impunandu-se doar cu prezenta sa,, Michael a ascultat in liniste in timp ce se citea declaratia judecatorului. Cu capul sus, superstarul a ramas nemiscat. Numai cei care puteau sa il vada de aproape puteau sa observe o mica lacrima siroind pe fata lui….
Michael a realizat ca juriul a respins acuzatiile formulate la adresa lui. I-a imbratisat si le-a multumit avocatilor apararii si a pornit incet spre iesire. Iesind din sala, trecand pe langa Katherine, Joe si fratii sai, parea putin emotionat.
Michael a parasit sala de judecata, si parea ca pluteste si se disipeaza asemenea fumului de tigara.”

Cu Michael Jackson plecand victorios, mass-media a fost invinsa.”


Traducere din Interviu: Deborah Kunesh – Tom Mesereau
Citate din cartea Complotul/ Aphrodite Jones