joi, 15 decembrie 2011

„Dacă mor mâine, să-ţi aminteşti întotdeauna ce ţi-am spus.”

...




Diseară, la „The Ellen Show” în S.U.A., va fi difuzat un interviu cu Paris Jackson. Până când vom avea şansa să îl vedem şi noi integral (pentru cine nu ştie, „The Ellen Show” se difuzează pe Euforia tv de luni până vineri la ora 00:00), am găsit pe internet un fragment.


Paris Jackson despre tatăl ei Michael

Ellen: Aşadar, o să apari într-un film. E ceva ce îţi doreai?
Paris: Da, îmi place să joc.
Ellen: Îţi place să joci? Când ti-ai dat seama că vrei să fii actriţă?
Paris: Când eram foarte mică. Tata a jucat în filmul „Moonwalker”. Ştiam că el cânta foarte bine dar nu ştiusem că putea şi să joace. Am văzut filmul şi mi-am spus „wow, vreau să fiu ca el”.
Ellen: Câţi ani aveai pe atunci?
Paris: Eram mică. Eram mai mică decât e Blanket acum.
Ellen:. Chiar aşa? I-ai spus? I-ai spus tatălui tău că vrei să joci?
Paris: Da... noi improvizam împreună. El ne dădea mici scenarii. Spunea „OK, în scena asta vei începe să plângi” şi plângeam instantaneu.
Ellen: Puteai să plângi la comandă?
Paris: Da.
Ellen: Asta e impresionant. Asa poţi să obţii tot felul de lucruri. Iar el nu mai ştia dacă plângeai cu adevărat sau doar jucai un rol.
Paris: Se pare că „m-am prefăcut” mult la vremea aceea.


Paris despre „şansa de a fi normală”

Ellen: Îţi place la şcoală?
Paris: Mult. E, categoric, o experienţă diferită.
Ellen: Se poartă cu tine diferit? Simţi că ai o copilărie obişnuită?
Paris: Chiar am o copilărie obişnuită. Adică, sunt tratată ca oricare copil. Când am venit la Buckley [şcoala la care Paris învaţă acum], nu ştia nimeni cine sunt şi mi-am spus „ce bine, am şansa să fiu normală”.
Ellen: Ei nu ştiau cine eşti din cauza acelor măşti pe care le purtai – pentru că, sigur, tatăl tău dorea să te protejeze şi să-ţi ofere sansa ca mai târziu să poţi ieşi în lume şi să poţi avea o viaţă normală – dar te-ai gândit vreodată, în timp ce le purtai, „asta e oarecum ciudat”?
Paris: Mda, mă gândeam ceva d egenul „e o prostie, de ce port o mască?” Dar am înţeles mai târziu că el nu dorea decât să ne protejeze şi ne-a şi explicat asta.


Momente memorabile cu Michael

Ellen: Care a fost cel mai memorabil lucru pe care ţi l-a spus tatăl tău?
Paris: Mi-a spus: „Dacă mor mâine, întotdeauna să-ţi aminteşti ce ţi-am spus.” Am ascultat sfatul lui şi am ţinut minte absolut tot ce mi-a spus.





...

23 de comentarii:

  1. De două zile...de când am văzut această secvenţă...mi se cam clatină Pământul ...:)

    Mă obsedează acest schimb de replici...
    Pare o nebunie...poate chiar este...
    Cu toate acestea...

    După ce o omenire întreagă a comentat în fel şi chip "prestaţia" familiei Jackson ,inclusiv a copiilor la Memorial...

    Şi având în vedere faptul că în mod sigur Paris şi familia Jackson au ştiut dinainte care vor fi întrebările din emisiune ...pentru că aşa se obişnuieşte...

    Mai luând în calcul şi faptul că Ellen este o femeie inteligentă...căreia îi merge mintea brici...

    La rândul ei,Paris este o fată deşteaptă...

    Şi de-o parte şi de cealaltă...vorbim despre oameni inteligenţi care pot anticipa cam ce ar putea să declanşeze aceste afirmaţii în minţile oamenilor...

    Şi atunci...
    CE SE VREA A FI ACEST SCHIMB DE REPLICI...???

    "-ÎN ACEASTĂ SCENĂ VA TREBUI SĂ PLÂNGI...ŞI AM PLÂNS PE LOC...
    -POŢI SĂ PLÂNGI LA COMANDĂ...?
    -DA..."

    CHIAR ????????????
    PĂI CÂNDVA...LACRIMILE TALE AU FOST "PIESA DE REZISTENŢĂ" ÎN ARGUMENTAŢIA CELOR CARE AU CREZUT... CEEA CE LI S-A SPUS...


    Aveţi mai jos secvenţa cu pricina...începând cu min 0.39
    URMĂRIŢI-L CÂT PUTEŢI DE REPEDE !!!
    ESTE SINGURA SECVENTĂ CARE CUPRINDE ACEST DIALOG ŞI CARE A REZISTAT PE YOUTUBE...
    RESTUL AU FOST ŞTERSE LA PUŢIN TIMP DUPĂ CE AU ÎNCĂRCATE...

    http://www.youtube.com/watch?v=yip6xkcGHqA



    SE JOACĂ CINEVA CU MINTEA NOASTRĂ...?

    ESTE O PURĂ COINCIDENŢĂ...?

    AR PUTEA FI...O STELUŢĂ DE CRĂCIUN...???

    PENTRU CĂ DACĂ AU VRUT DOAR SĂ PUNĂ ÎN EVIDENŢĂ TALENTUL EI ACTORICESC...CUNOSCÂND COMENTARIILE CARE SE VEHICULEAZĂ PE ACEASTĂ TEMĂ...ŞI PENTRU A NU DA APĂ LA MOARĂ...CRED CĂ SE MAI GĂSEA PE ACOLO VREO ALTĂ ABILITATE A EI LA CARE SĂ SE FACĂ REFERIRE... FĂRĂ A DESCHIDE DIN NOU CUTIA PANDOREI...

    OPINIA MEA !!! :))

    RăspundețiȘtergere
  2. OOOPSIE !!!

    DOAMNELOR...

    VĂ CER IERTARE ...

    Abia acum am văzut ce s-a scris în ultima vreme...
    Aşa încât...abia acum vă pot spune :

    VĂ MULŢUMESC MULT PENTRU CUVINTELE FRUMOASE...:)
    ŞI PENTRU ÎNCREDERE.
    SCUZE PENTRU ABSENŢĂ...


    Probabil că ceea ce am scris mai devreme nu este chiar genul de comentariu pe care îl aşteptaţi de la mine...:)
    Dar ca întotdeauna ,v-am scris exact despre ceea ce simt...iar acum asta simt...:)

    In ultimii doi ani am primit deseori link-uri care trimiteau la anumite comentarii pe tema ..."este sau nu este Michael Jackson..." nu pot să scriu cuvântul...mereu mi se opreşte în gât...
    Şi după cum bine ştiu unii dintre voi...am rezistat eroic ispitei...:)
    Acum însă...trebuie să recunosc...ceva se clatină...

    Mi-aş dori să cred că mă aflu pe linia de mijloc...
    Cu toate acestea...adevărul e cam aşa...
    Nu îndrăznesc să fac un pas dincolo...dar m-am aşezat în genunchi şi cu palmele încerc să pipăi drumul care mi se aşterne înainte şi care mă atrage într-un mod atât de straniu şi atât de dureros...
    Nu mă tem să cred...
    Mă tem doar... să nu jignesc prin neîncredere...o amintire atât de dragă sufletului meu...
    Şi nu mă tem să sper...
    Mă tem doar... să nu mă înalţe speranţa...atât de sus...încât căderea să-mi fie un nou supliciu...
    Şi nu mă tem de durere...
    Mă tem doar...de reproşul care ar străluci într-o zi în privirea acelui chip din oglindă...
    Şi nu mă tem că m-ar dojeni...
    Mă tem doar...să-i zăresc vreodată în priviri...dezamăgirea...

    Vă promit că de-acum încolo voi fi mai atentă la ceea ce îmi trimiteţi...:)

    PUPICI !
    PUPICI !
    PUPICI !
    :)) :)) :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Eu am mai spus ca Michael nu este mort,ca din motive numai de el stiute,a luat o pauza si ca nu va putea sta mult timp departe de scena si ca va reveni candva...Iata un fel de pregatire a fanilor-aluzia e destul de transparenta-eu am mai spus,,DAR SI CAND VA REVENI!!!Si chiar daca nu va mai putea dansa ca altadata-trece vremea peste noi toti-NOI IL VOM IUBI LA FEL DE MULT SI NE VOM BUCURA DE VOCEA SI PREZENTA SA MAGICA-MAGNIFICA,CA SI DE DARUIREA SI EXEMPLUL SAU DE UMANITATE!!!WE STILL WAITING FOR YOU MICHAEL!YOU MUST COME BACK!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. “ You gave me strength,when I wasn’t strong
    You gave me hope when all hope is lost
    You opened my eyes when I couldn’t see
    Love was always here waiting for me.” (You are my life – M.J.J)

    Multumim pentru acest articol, care arata pe undeva cat de mult au insemnat, tata si copii, unii pentru altii.
    Pentru Michael, copiii au fost ratiunea lui de a fi. A fost , asa cum o spunea chiar el, un copil mare care a vazut lumea prin ochii copiilor lui, invatand de la ei mai mult decat au invatat ei de la el. Si-a crescut copii cu pasiune, simtindu-le durerea atunci cand erau in suferinta. Simtindu-le disperarea atunci cand erau in disperare.
    Copiii i-au fost lumina pe timp de noapte, au fost lumea si viata lui. Ei, prin insasi existenta lor, i-au dat speranta, l-au readus la viata, l-au facut sa stralucesca din nou.
    I-au readus zambetul pe fata, ajutandu-l sa inteleaga ca iubirea este raspunsul la tot ceea ce este, facandu-l un om mai bun. Iar Michael le-a daruit copiilor lui tot ceea ce putea un parinte sa ofere mai mult.
    A fost dureros de constient ca cei trei copii nu vor avea niciodata o viata linistita si ferita de ochii celor curiosi.
    Intrebat, intr-unul dintre interviuri cum ar reactiona daca copii lui ar deveni staruri pop la 13 sau 14 ani, Michael a raspuns:
    “ Nu stiu cum as face fata. Ar fi greu. Chiar nu stiu. E greu pentru ca toti copiii celebritatilor
    au sfarsit prin autodistrugere, nu pot vietui cu talentul parintilor…Competitia e grea, foarte grea. Tot timpul le spun copiilor mei:
    “Nu trebuie neaparat sa cantati si sa dansati, vreau sa deveniti ce doriti voi, atata timp cat nu raniti pe nimeni”
    Se pare ca acesti copii au tinut intr-adevar minte aceste cuvinte.
    Privesc la ei. Cata candoare, cat bun simt, ce educatie aleasa au primit de la tatal lor!
    Priviti-o pe Paris! Cat de naturala! Cat de dezinvolta si fermecatoare prin insasi naturaletea si inocenta ei!... Desteapta. Sigura pe ea. Intotdeauna raspunsurile ei sunt la obiect, de un umor fin.
    De plans, a plans si va mai plange. Natural, ca orice copil, ca orice om. Din inima, pentru ceea ce a iubit cu toata inima ei, pentru tatal sau.
    Asa cum ei, copiii, au fost pentru el ratiunea lui de a fi… asa si el a fost pentru ei, ratiunea lor de a fi. Durerea de a-si pierde nu numai tatal, dar si cel mai bun prieten, a fost pentru ei fara margini.
    De plans, a plans si in mici scenete, jucandu-se cu tatal sau. Va mai plange, poate in scene de film, ca actrita.
    Este viata privata a fiecaruia. Si mai este viata de actor a mult mai putini dintre noi..
    Apoi, mai este mass media… Dar mai suntem si noi, cei care apreciem munca, efortul si continua perfectionare a artistului pentru a ne oferi putina sau mai multa lumina, in viata noastra de zi cu zi.
    Mai suntem noi, cei care suntem parinti de copii sau copii din parinti. Si care stim, atat de bine, ce insemna durerea.
    Atat.

    Dorina

    va continua...

    RăspundețiȘtergere
  5. Cateva cuvinte pentru tine, Michael. Pentru noi, cei care credem in tine, nu numai ca artist, dar mai ales ca om, ATUNCI nu a insemnat deloc “caderea unei cortine”
    Pentru noi, ATUNCI a insemnat mult mai mult. A insemnat ca dincolo de acea cortina, TU VEI EXISTA INTOTDEAUNA PRIN NOI.
    A insemnat sa te cunoastem mai mult decat te-am cunoscut vreodata. Sa incercam sa traim, sa aspiram la aceleasi valori. Pentru ca cei din jurul nostru si cei ce ne vor urma sa cunoasca, prin asta, spiritului tau in plinatatea sa.
    Nu!... Niciodata nu am fost singura!... Am realizat, cu fiecare gand bun pentru tine, cu fiecare cuvant asternut pe hartie, cu fiecare melodie pe care o ascult neincetat, prin glasul copiilor tai minunati, prin glasul celor cate te iubesc si apreciaza atat de mult tot ceea ce le-ai daruit si le daruiesti in continuare… am realizat ca nu sunt singura.
    AM REALIZAT CA TU AI FOST SI ESTI TOT TIMPUL CU MINE.
    IAR EU AM ALES SA CRED IN TINE.
    Si, dincolo de viata si moarte, pentru mine, acest lucru este deajuns!

    Din toata inima,
    Dorina

    RăspundețiȘtergere
  6. FLORENTA,

    Nu doresc decat un singur lucru: sa traiesc indeajuns pentru a putea intr-o zi sa-ti pot "rasplati" bucuria acestor momente unice (pe care nu le pot descrie in cuvinte) dar pe care le traiesc atunci cand citesc randurile scrise de tine.
    Iti multumec din suflet pentru ca ai revenit ...iti multumesc din suflet pentru tot!!

    Val.

    RăspundețiȘtergere
  7. Trecand peste eventualele mesaje mai mult sau mai putin subliminale, nu vreau decat sa remarc o domnisoara frumoasa, inteligenta, plina de spirit si care, mai ales, imi aduce aminte de tatal ei...intr-un mod minunat.
    Nadia

    RăspundețiȘtergere
  8. Wow!asa tata asa copii!ce sa zic...nu stiu ce rol au aceste aparitii pe la emisiuni...nu mi se par tocmai ok,dar toate se intampla cu un motiv.Mihai iti multumesc pentru tot ce faci si datorita tie fanii si oamenii care il iubesc pot schimba impresii pe acest minunat blog.Bafta in tot ceea ce faci.

    RăspundețiȘtergere
  9. De-ar fi să scriu în versuri...

    De-ar fi să scriu în versuri, tot ce prin cap mi-ar trece,
    Aş umple pagini albe, spunând goale cuvinte...
    Aş insulta hârtia. Şi-n ceasul treisprezece
    Aş fi... „Poeta Nimeni”... Şi n-aş lua aminte

    La susurul de apă ce-mi limpezeşte gândul,
    Sau la parfumul florii ce simţul îmi trezeşte,
    Aş lâncezi-n uitare... Şi-ar trece ani de-a rândul
    Fără să fiu prezentă în Timpul meu...! Fireşte

    Aş trece peste toate minunile din Suflet
    Cătând prin false slove, să par o erudită
    Mi-aş rătăci Cărarea... Şi m-ar opri din umblet
    Un vers fără esenţă. Iar Viaţa-mi - irosită.

    De-ar fi s-adun în rime tot ce-n poeme-i scris,
    Aş umple pagini multe..., cu „minunate” rânduri...
    Aş plagia Stiharii, iar Pegasul ucis
    L-aş îngropa sub lauri, pe fruntea-mi „fără riduri”....

    De-ar fi să scriu „bezele”, doar ca să fiu la modă,
    M-ar blestema Poeţii şi-aş chinui penelul,
    Ucişi ar fi Apollo şi Hera... Şi-a lor Odă
    Pe veci ar fi trunchiată! Şi-n veci... mut Menestrelul.

    22.11 – 13.12.2011

    RăspundețiȘtergere
  10. ...:)

    http://www.youtube.com/watch?v=Zx7TDu0y2vc&feature=g-all-bul&context=G2778bdbFAAAAAAAAAAA

    RăspundețiȘtergere
  11. Copiii sunt oglinda parintilor si poate asa carcotasii vor inchide gura odata pentru totdeauna si vor realiza ce suflet frumos are Michael.Pentru ca o asemenea educatie plina de bun simt si normalitate n-o poti da decat daca tu insuti esti in acest fel...Presa a fost cea care a rastalmacit orice cuvant si orice miscare sau gest facut de Michael si l-a facut acel ,,ciudat,, care n-a fost niciodata.Pentru ca este diferenta ca de la pamant la cer intre a fi ciudat si a fi diferit.Ciudat-NU N-A FOST!Diferit-DA,pentru ca a fost mai normal decat multi dintre cei care l-au judecat,prea normal pentru nivelul urias pe care l-a atins.A fost-pentru cei mai multi-prea normal ca sa fie adevarat.
    Am vazut tot interviul lui Paris pe youtube si m-a impresionat dincolo de ceea ce cuvintele pot descrie acum...Tot ce mai pot sa spun acum e ca Michael e prezent in fiecare secunda a vietii mele si daca astazi sunt mai buna decat ieri si maine voi fi mai buna decat azi,asta i se datoreaza.
    Iar in ceea ce priveste bariera dintre este ,,aici,, sau este ,,dincolo,, ...atata timp cat Michael este parte din mine,atata timp cat oriunde ma poarta viata il iau cu mine,atata timp cat nu-l las sa plece,Michael este pentru mine aici si nu dincolo.Asta imi spune visatoarea din mine iar cea rationala lasa durerea sa-si infiga coltii atunci cand visatoarea zboara mult prea sus, deasupra realitatii...Pentru ca intotdeauna au existat in mine simultan si visatoarea si rationala.

    Alina

    RăspundețiȘtergere
  12. “…Nu îndrăznesc să fac un pas dincolo...dar m-am aşezat în genunchi şi cu palmele încerc să pipăi drumul care mi se aşterne înainte şi care mă atrage într-un mod atât de straniu şi atât de dureros... “

    Nu-mi dau pace aceste cuvinte ale tale, Florenta…
    Realizez cat de dureros pipai si eu acest drum, citind in fiecare zi versurile melodiilor, al poemelor si reflectiilor scrise de Michael. Versuri al caror inteles ma infioara din ce in ce mai mult, descoperind in ele noi si noi intelesuri…
    E ca si cum, o mana magica, reala, le-ar rescrie inca odata, si inca odata, conferindu-le din ce in ce mai mult puterea mesajului, deschizand calea catre noi si noi zone de perceptie….
    Este o omniprezenta stranie care ma face, de multe ori, sa intind mana pentru a percepe acel ceva…

    Dorina

    RăspundețiȘtergere
  13. A CRITICA actiunile cuiva,este cel mai simplu mod de a trata lucrurile-totdeauna stim ce ar fi trebuit,sau cum sa faca altcineva...A INCERCA SA SI INTELEGI, E O ARTA-DACA NU-UN ACT DE CURAJ!!!Noi-cred ca asta trebuie sa facem,chiar si intre noi,nu numai cu Michael JACKSON!!!

    RăspundețiȘtergere
  14. http://www.youtube.com/watch?v=-tJZ5Tvy_kM&feature=related

    RăspundețiȘtergere
  15. ...De cate ori citesc stiri contradictorii cu privire la Michael Jackson, imi amintesc acest articol, si uneori il recitesc..zambind...si alteori ii aduc in gand laude persoanei care l-a scris, pentru intuitie si adevar....

    " Prima concluzie care este izbitor de evidenta,(a naibii exprimare)este ca trebuie sa ne plecam in fata inteligentei:fiind inconjurat-asaltat-hartuit de presa, curiosi, gura-casca, trancanitori si turnatori,a reusit, iata vreme de 50 de ani sa-i duca pe toti de, ghici ce, de nas. Se dovedeste acum cat de putine lucruri se stiu, de fapt, despre el, despre personalitatea sa vreau sa zic-si asta din cam toate punctele de vedere. Mai misterios ca niciodata-si pentru a afla noi asta a trebuit ca el sa moara-Jackson va tine mintile ocupate inca vreo 50 de ani, ca asa-i sade bine cuiva atat de complex, pentru ca, la implinirea sumei, sa se descopere cu totul altceva care sa rastoarne toate teoriile referitoare la el. Jos palaria!"

    (Pravalia lui Griguta-Fise de lucru 1, luni,iulie 27 2009)

    Sarbatori Fericite tuturor si un An Nou 2012, plin de Michael Jackson!!

    Zoly din Pantelimon.

    RăspundețiȘtergere
  16. STILL HERE...TO...BElieVE...

    tunci cand ma gandesc sa renunt la acel vis...atunci primesc cate un licar de speranta...cate un coltisor de stea de care sa ma agat...over and over again...nu cred ca este tocmai intamplator acest dialog...si asta lasand la o parte visatoarea din mine...sunt de acord cu Florenta...toti stiau ce gen de interpretari o sa se nasca dupa afirmatiile lui PAris...in fine...eu astept...speranta moare ultima in definitiv...nu?
    In alta ordine de idei...aceasta "preety young lady" este intruchiparea finetii tatalui ei...doar atat am de zis...imi doresc si ii doresc sa ramana asa in continuare...este un exemplu frumos de ceea ce inseamna sa fi adolescent si cu atat mai mult, copilul celui mai mare supersrat al lumii...
    Iti multumesc Mihai pt ca inca o data ne-ai adus zambetele in casa sufletului...sa nu crezi ca te-am uitat daca dam mai greu pe aici cu subsemnatul...

    SI nu in ultimul rand....Florenta...wellcome back:!!! :*

    RăspundețiȘtergere
  17. http://www.youtube.com/watch?v=y4bPK58ny3w
    .................
    SĂRBĂTORI CU LINIŞTE, PACE, SĂNĂTATE, IUBIRE, ÎMPLINIRE, IERTARE...!
    SĂ IUBIŢI VIAŢA ŞI SĂ FIŢI IUBIŢI DE VIAŢĂ!
    SĂ VĂ FIE SUFLETUL CALD ŞI BUN!
    ... ŞI DE FIECARE DATĂ, ATUNCI CÂND SUNTEŢI "LA PĂMÂNT", SĂ VĂ AMINTIŢI ÎNDEMNUL: "RIDICĂ-TE ŞI MERGI...!"
    CU SINCERĂ PRIETENIE ŞI CU TOATĂ DRAGOSTEA, maria c.

    RăspundețiȘtergere
  18. CRACIUN FERICIT "INTREGII ECHIPE"
    ZUZA

    RăspundețiȘtergere
  19. Desi mai sunt cateva zile pana la Craciun...pe mine magia sarbatorilor m-a invaluit cu totul asa ca...permiteti-mi sa va urez de acum un Craciun linistit, plin de iubire, intelegere si armonie...iar Mosu' sa va aduca multe, multe daruri!

    Va imbratisez pe toti!
    Sarbatori Fericite!

    Cerasela

    RăspundețiȘtergere
  20. Sarbatori fericite tuturor si nu lasati speranta , din sufletele voastre, sa se stinga!!!
    Dare 2 BELIEVE!!!

    Va saluta calduros,
    K.

    RăspundețiȘtergere
  21. La multi ani, tuturor!!! Bine v-am regasit in 2012 :)
    "Acum însă...trebuie să recunosc...ceva se clatină..."
    Draga Florenta,
    nu trebuie sa-ti fie teama sa crezi ca exista si posibilitatea ca el sa nu fie...stii tu...cuvantul acela...pe care eu una nu-l pot pronunta...la fel cum nici tu nu-l poti pronunta pe acela ;))...dar mai ales, nu are sens sa te jenezi ca mai demult aveai o alta opinie...
    Spunea cineva mai sus ca a incerca sa intelegi pe cineva e o arta, daca nu chiar, un act de curaj... Haideti sa incercam sa fim indulgenti si sa ne respectam opiniile, oricare ar fi ele!!!
    Indrazniti sa credeti!!! :P Nimic nu e ce pare a fi!!!

    Cu drag,
    Old K.

    RăspundețiȘtergere
  22. Din pacate aici pe blog nu mai este clip-ul, dar am prins ceva pe yt anul trecut...nu vreau sa iau totul de-a gata, nu vreau sa-mi las mintea sa zburde...orice ar fi, oricum ar fi, unul singur este Michael Jackson, iar ceea ce ne-a lasat ca mostenire ramane pentru totdeauna...iar de Paris, ce pot spune...asa tata, asa copii!!!

    Ca suntem pe 2012...fie ca acest an sa fie mai bun decat precedentul pentru noi toti :)

    Scorpya

    RăspundețiȘtergere
  23. Va doresc tuturor un 2012 plin de lucruri bune! Scorpya, multumesc pentru observatie, am rezolvat cu filmul si acum se vede (din nou).

    RăspundețiȘtergere

AVERTISMENT!

Orice comentariu care contine limbaj jignitor la adresa autorilor blogului, a cititorilor sau a comentatorilor sai, va fi expediat in Zona Fantoma, sa-l caute pe Generalul Zod :)