duminică, 7 august 2011

Din culisele unui concert caritabil

...

27 iunie, 1999, Stadionul Olimpic din München. Concertul „Michael Jackson and friends” – pentru care Michael a reunit 30 de staruri ale momentului (precum Slash, The Scorpions, Boyz II Men, Luther Vandross, Mariah Carey, Andrea Bocelli, Luciano Pavarotti) şi a strâns un milion de lire care au fost donate către "Nelson Mandela Children's Fund", Crucea Roşie şi UNESCO – a fost un eveniment uriaş, dar numeroasele probleme tehnice care s-au ivit de-a lungul spectacolului au dezamăgit oarecum audienţa. Însă cea mai mare problemă s-a produs atunci când Michael era pe scenă.

După ce a cântat medley-ul cu marile sale hituri şi „Dangerous”, a început „Earth Song”. Michael îşi imaginase, pentru acest număr, „Podul fără întoarcere”. Până spre finalul cântecului, un pod de oţel se ridica iar Michael, în vârful lui, cânta şi se mişca până când un soldat se apropia cu o armă şi îl dădea jos de pe pod, iar numărul se termina în acelaşi fel ca în concertele din turneul „HIstory”. Aşa trebuia să se desfăşoare această secvenţă din spectacol, aşa fusese ea concepută şi exact aşa se desfăşurase în Seul, câteva zile mai devreme.

Dar în München, în timp ce Michael cânta pe acel pod, la mai mult de 18 metri înălţine, a apărut o problemă tehnică. Mecanismul de susţinere a podului a cedat; şi doar cablurile ataşate au încetinit, cât de cât, căderea liberă. Michael stătea pe podul de oţel atunci când acesta a căzut şi s-a lovit puternic de sol, sub nivelul scenei, prin trapa amenajată.

Publicul nu a observat accidentul şi a crezut că acea cădere bruscă a podului făcea parte din show. Foarte puţini au fost cei care au înţeles nenorocirea care tocmai se întâmplase.

Când podul s-a izbit de pământ, Michael era şocat. Cu toate acestea, şi-a văzut de treabă şi a continuat să cânte “Earth Song”, cu doar jumătate din trup vizibil din trapa în care căzuse. Nimeni nu şi-a dat seama că ceva nu mersese. Apoi, fără să arate vreun semn de suferinţă, Michael s-a urcat înapoi pe scenă şi a încheiat cântecul.

Câteva minute mai târziu, a început “You Are Not Alone”. Părţi din “Podul fără întoarcere” erau încă pe scenă. Tehnicienii nu au mai putut să le manevreze şi au fost nevoiţi să le lase acolo. Michael a apărut pe scenă în costumul din ‘Earth Song” – era un indiciu evident că ceva se întâmplase. Imediat ce “You Are Not Alone” s-a încheiat, Michael a părăsit scena şi stadionul. A fost dus de urgenţă la un spital din München, pentru a fi examinat. O oră mai târziu, după ce medicii au căzut de acord că Michael nu suferise răni grave, a fost externat şi condus înapoi la hotel. Din păcate, pe drumul de întoarcere a leşinat, datorită epuizării psihice, a şocului suferit, şi a stressului şi comoţiei prin care tocmai trecuse. A fost dus imediat înapoi la spital şi şi-a petrecut noaptea sub observaţie medicală.

Organizatorul concertului, Briton Rikki Patrick, a povestit: “Credem că s-a rupt un cablu sau ceva de genul. A fost înfricoşător. Publicul ţipa şi urla. Agenţii de pază alergau încolo şi încoace. Trebuie să fi fost îngrozitor pentru Michael. Dar el a reuşit să se urce înapoi pe scenă. După cântec, a ieşit de pe scenă şi s-a prăbuşit pe un scaun. Se vedea că avea dureri mari şi sângera la cap. Era foarte dezorientat. Pentru câteva clipe, nu-şi dădea seama ce era cu el. Echipa nu a vrut să-l lase să continue dar nu s-a înţeles nimeni cu el. A fost foarte curajos.“

Un martor a afirmat: “Din cauză că Michael a revenit pe scenă, puţini au realizat că s-a întâmplat ceva grav.”

Un angajat al spitalului în care a fost internat a declarat: “Avea dureri foarte mari. Se simţea foarte rău.”


Karen Faye (make-up artistul lui Michael) povesteşte: “L-am întrebat: de ce ai continuat? Nu pot să cred că ai fost capabil să faci asta. Ceea ce mi-a răspuns m-a uimit. Ştii, Turkle, singurul lucru care-mi răsuna în minte a fost vocea tatălui meu spunându-mi: MICHAEL, NU-ŢI DEZAMĂGI PUBLICUL!


„Earth Song” – München 1999




„Earth Song” – Seul 1999




...

18 comentarii:

  1. Vreau sa cred ca acest "accident" a fost decat atat...un accident...o nefericita defectiune tehnica si nu un atentat impotriva lui...desi primul gand acesta mi a fost: podul acela a fost "lucrat", dar cine stie...oricum Dumnezeu si a iubit fiinta cea mai frumoasa de pe planeta asta mai presus de orice plan diabolic...asa ca..."nu mor caii cand vor cainii". Un om mai presus de cuvinte...cat curaj si cata dragoste razbate din inima lui...TE IUBESC MICHAEL! pentru tot ce ne ai daruit, ce ne ai invatat, ca ne ai aratat ca se poate...si va iubesc si pe oi dragi prieteni, iar pentru tine Mihai, tot respectul!

    RăspundețiȘtergere
  2. Michael Jackson este artistul care isi merita asocierea cu "profesionalism si respect pentru fani"...sunt destui "pseudo-artisti", carora daca le-a cazut un fir de par anuleaza concertul....dar nu si Michael!!!

    Va pupicesc pe toti,
    Scorpya

    RăspundețiȘtergere
  3. DA UN ARTIST ADEVARAT care NU si-a dezamagit niciodata publicul.MACAR sa fie inteles de toti acei ce-l vad-fie si pe film.Imi doresc din tot sufletul sa revina cat mai curand,fiindca mai are multe sa ne invete...A luptat pentru unitate si intrajutorare umana SI ASTA NU E PUTIN LUCRU!Putini mai au curajul sa o faca,e de ajuns sa ne uitam in jur si vedem nenumarate mostre de ,,curaj".Se tem pana sa si vorbeasca-dara-mi-te sa mai si faca ceva...BRAVOS NATIUNE! HALAL SA-TI FIE!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Mie,urmarind clip-ul mai ca mi se pare ca ne-a aratat cat se poate de clar ca este amenintat-daca ne gandim la ce a urmat-iar finalul e mai mult decat de exceptie...ne-a spus,,IMI DAU SI VIATA PENTRU VOI!"REMARCABIL!UNIC!!!MINUNAT siREMARCABIL este si efortul tau Mihai de a ne deschide mintea-ma rog atat cat poti...tinand cont de unitatea noastra...

    RăspundețiȘtergere
  5. Câtă dăruire! câtă putere! cât curaj! Speechless! Multumesc mult pentru aceasta postare!

    http://vallieegirl67.wordpress.com/2011/07/05/m-poetica-michael-jacksons-art-of-correction-and-defiance-by-willa-stillwater/

    RăspundețiȘtergere
  6. Ce mai poti spune dupa ce vezi asa ceva...Michael ne da lectii in continuu despre ce ar trebui sa fie fiecare in parte si aici nu cred ca numai pentru ca este un profesionist desavarsit si un artist inegalabil a facut asta, ci pentru ca face parte din personalitatea sa, din felul lui de a fi sa nu renunte niciodata...Extraordinara lectie, extraordinar moment...
    Nadia

    RăspundețiȘtergere
  7. Prima oara cand am vazut aceasta filmare pe you tube, m-am gandit ce curajos a fost Michael, fara sa stiu ca de fapt nu asa era regia si viteza cu care podul cobora, era un real pericol.Apoi am citit comentariile si cineva de acolo fusese la concert si relata faptul ca dupa aceea, Michael a ajuns la spital cu dureri foarte mari. Am revazut filmarea si intr-adevar nu se vede nimic pe fata lui Michael - Doamne, cata daruire si ce iubire fara sfarsit a putut avea fata de publicul sau de a continua mirajul si nimeni sa nu vada durerea. Singurul care tradeaza pericolul este masinistul acela, care,ingrozit, traverseaza scena cu viteza si este plin de mirare cand Michael sare si-si continua specacolul ca si cum nimic nu s-a intamplat. In fata unui asemenea OM ramai fara cuvinte...
    Ioana

    RăspundețiȘtergere
  8. Constat un lucru care chiar nu-mi place...Inteleg ca fiecare are problemele sale,ca exista perioade si perioade,dar constat ca sunt din ce in ce mai putine comentarii-desi postarile sunt la fel de intersante...Oare unde sunteti voi,toti acei fani inflacarati care aveati pareri,comentarii si informatii-care mai de care mai interesante??? SE ASTERNE UITAREA PANA SI PESTE VALORI-ATAT DE REPEDE???

    RăspundețiȘtergere
  9. SALUTARI tuturor!Am revenit din concediu si m-am pus la punct cu noutatile si comentariile.Oare cum credeti voi ca se poate asterne uitarea peste Michael??Michael nu are cum sa fie uitat,el este ETERN si UNIC.Doar ca uneori tacerea se asterne datorita faptului ca orice ai vrea sa spui despre Michael este mult prea putin in comparatie cu valoarea sa ca artist si ca om.Si asa ceva nu se uita,nu se poate uita!!!Niciodata!!!Iubirea ramane acolo in suflet ,,until the end of time,, si dincolo de ,,the end,,.Adevaratele valori dainuie peste veacuri iar Michael este una dintre ele.Dorinta sa ,,I don't want to die.I want to live forever...,,(scuze daca n-am citat exact din Living with MJ)s-a implinit-va trai pentru totdeauna liber si in pace,in sufletele celor care-l iubesc.Ar fi fost ideal,perfect si frumos sa fie inca aici pe planeta pe care a iubit-o atata dar...cei buni mor tineri.As fi vrut ca undeva acolo sus sa se auda melodia,,Heaven can wait,, in acea zi de 25 iunie si Dumnezeu sa-l mai lase un timp...Dar undeva in cer sau pe pamant dorinta a fost alta...
    Mihai ne faci ca intotdeauna numai surprize placute.N-am stiut atunci de incidentul de la Munchen,am aflat mult mai tarziu.Si atunci ca si acum raman fara cuvinte cand revad filmul.N-ai cum sa nu ramai mut in fata unui OM care se daruieste pe sine, celorlalti, fara nici un fel de limite.Michael ne-a dat inca o lectie de viata,o lectie a daruirii si iubirii care invinge durerea fizica a propriului trup si ignora pericolul asupra propriei vieti.In fata unei astfel de demonstratii de iubire (care nu e singura,au fost cu sutele in viata sa)nu pot decat sa regret de fiecare data si sa-mi para rau, ca n-am avut sansa,ocazia sa-l intalnesc si sa-l cunosc pe Omul Michael cel din spatele Artistului Michael.
    Multumesc Michael!

    Alina

    RăspundețiȘtergere
  10. Oh... nu anonim 12:46
    daca apuca sa ti intre in suflet MJ, apai nu mai ai scapare, nu ti mai curge sange prin vene ci MJ, este o stare incurabila, nu te mai vindeci; deci nu are cum sa se astearna uitarea daca se intampla ce am spus.
    Este vorba despre altceva, poate ca esti coplesti de atata maretie care ti se dezvaluie sub priviri, desi situatia o cunosteai, desfasurata aici, parca are alte rezonante.Este acea stare cand intelegi ce ai avut si ce ai piedut,este acea stare in care iti dai seama ca nici un cuvant nu-ti este la indemana ca sa poti sa exprimi ceva demn de cel despre care citesti, este acea stare in care citesti si iar citesti si iar citesti si ramai undeva pierdut in spatiu, dus pe ganduri fara a putea spune ceva. In fata unor astfel de maretii poate ca nu ti ramane decat tacerea si gandul la indemna.
    Nu mi ramane dact sa spun ca tot ce inseamna Mj este apanajul geniului
    Zuza

    RăspundețiȘtergere
  11. DAdraga,,ZUZA"ai perfecta dreptate,dar asa cum aplauzele si strigatele de incurajare{fiindca mie nu-mi plac fluieraturile-le-am considerat intotdeauna ceva urat si vulgar si lipsa de respect pt munca artistului)reprezinta gratificarea pt munca depusa-tot asa postarile noastre arata respectul pt munca lui Mihai care se straduie sa ne deschida mintea,sa ne faca mai buni-aratandu-ne cel mai bun exemplu-detaliind,munca si umanitatea lui MICHAEL.Pt asta eu le MULTUMESC in egala masura celor doi MICHAEL si celui american si celui roman MULTUMESC!!!

    RăspundețiȘtergere
  12. Si eu intru aici zilnic,macar 5 min pana citesc ultimele noutati.MULTUMESC,VA IUBESC! era sa uit SANATATE CERASELEI-SUNTEM CU GANDUL ALATURI DE TINE!

    RăspundețiȘtergere
  13. Ce a patit Cerasela??????

    Scz off-topic-ul, dar sunt prea socata de Anonim 12:20 si nu am pe cine intreba.

    Scorpya.

    RăspundețiȘtergere
  14. eu una va urmaresc de mult timp...e adevarat ca acum postarile sunt mai putine, mai rare dar intodeauna cele scrise de Mihai sunt dementiale,de cele mai multe ori ma apuca plansul cand le citesc si realizez ce OM mare a pierdut omenirea de cand MJ nu mai e printre noi.
    in trecut am mai postat dar nu intodeauna le si vedeam....asa ca doar am citit
    acum ma bucura faptul ca observ la generatiile noi ca au inceput sa-l descopere pe MJ ...e bine si asa ...important este sa nu-l uitam, sa nu-i uitam MUZICA
    cu respect pentru toti cititorii Daria

    RăspundețiȘtergere
  15. La Munchen, Michael isi dezvaluie, odata in plus, adancul respect pe care il are fata de public, fata de fani, fata de el insusi…respect care ii da puterea sa treaca peste durerea fizica pricinuita de teribilul accident, sa reuseasca continuarea prestatiei fara a da vre-un semn ca s-ar fi intamplat ceva…Puternica stapanire de sine!...
    Este vorba de adanca credinta prin care, nici un efort un trebuie evitat atunci cand urmaresti perfectiunea, dar si de responsabilitatea enorma pe care si-a asumat-o prin organizarea unui spectacol de-o asemenea anvergura.
    Un spectacol eveniment, cu profund scop umanitar, cu scopul caritabil de a strange fonduri destinate ajutarii a mii de copii bolnavi si a celor din familii nevoiase din Africa in special, si in general din intreaga lume.
    A fost al doilea spectacol de acest gen l-a care a participat in acelasi an. Tot in Iunie 1999, Michael a facut echipa cu Pavarotti pentru un concert in Modena, Italia.
    Cocertul s-a axat pe sprijinul organizatiei non-profit “Warchild”. S-au strans fonduri pentru refugiatii din Kosovo si pentru a ajuta copii din Guatemala.
    La Premiile Bollywood din mai 1999, New York, lui Michael i se ofera premiul pentru activităţile sale umanitare. Premiul era insotit de urmatoarea mentiune:
    "Deşi el vine din tradiţia americană tinara, Michael este întruchiparea unui suflet indian vechi. Acţiunile sale sunt o expresie a filozofiei Weda, care cere să lucrezi pentru oameni - nu pentru interesele proprii "

    Michael a avut credinta si multumirea, acea multumire sufletesca care te ridica la cer, ca bucuria din ochiilor ajutati este un semn divin, venit de la Dumnezeu, o incuvintare pentru fapta facuta.

    Din toata inima,
    Dorina

    RăspundețiȘtergere
  16. Ce sa mai zic, daca eram eu, lesinam de-a binelea de frica, daramite sa mai si continui sa cant si inca asa ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Cata tarie avea, tarie fizica, dar si psihica!!! Cata dorinta de a fi bine pana la capat, de a multumi pe cei prezenti, de a nu tulbura cu nimic mersul spectacolului....Cum reusea, nu stiu, ca doar era om, dar asa daruire mai rar. Cand ma gandesc la toate prostiile pe care le fac alti artisti pe scena doar stand in picioare....superb, Mihai, multumim din suflet pentru tot!!!!

    RăspundețiȘtergere
  17. Pentru ziua de maine,15 August, un cadou de suflet, un cadou ce nu are nevoie de cuvinte, ci numai de un nume:

    Michael Jackson - MARIA(YOU WERE THE ONLY ONE)

    http://www.youtube.com/watch?v=TlqA3tAGMnw
    http://www.youtube.com/watch?v=JF4Zlkoko4M&NR=1


    Din toata inima,
    Dorina

    RăspundețiȘtergere
  18. DORINA Esti minunata,te admir pentru mintea ta sclipitoare!MULTUMESC!

    RăspundețiȘtergere

AVERTISMENT!

Orice comentariu care contine limbaj jignitor la adresa autorilor blogului, a cititorilor sau a comentatorilor sai, va fi expediat in Zona Fantoma, sa-l caute pe Generalul Zod :)