vineri, 15 octombrie 2010

Conversaţie cu David Nordahl despre Michael Jackson – ca artist, subiect, intelectual, tată, prieten şi supravieţuitor

...


de Raven Woods (sursa: www.allforloveblog.com)


David Nordahl a fost prietenul lui Michael timp de 20 de ani şi a avut ocazia să-l cunoască sub mai multe aspecte: ca subiect pentru picturile sale, ca artist, ca partener de afaceri şi ca designer creativ (incluzând multe dintre jocurile din Neverland ori planurile de viitor pentru acest ranch). David Nordahl a petrecut mult timp cu Michael Jackson şi copiii săi. A fost prin preajmă, în timpul mariajului lui Michael cu Lisa-Marie şi a văzut cu ochii lui proprii, natura relaţiei dintre ei.

Portretele făcute de David Nordahl lui Michael, care de obicei îl prezintă în decoruri romantice, renascentiste, sunt unele dintre cele mai reprezentative şi recogniscibile imagini pentru fani, dar şi-au avut şi partea lor de controversă, care a debutat cu insistenţa lui Bashir de a include în documentarul „Living With Michael” cât mai multe secvenţe posibile ale picturii intitulate „Michael”, în care Regele Pop apare semi-nud şi înconjurat de heruvimi. Nefericita controversă care a înconjurat mare parte din opera lui David Nordahl pentru Michael, continuă şi astăzi, prin unele tabloide. Dar, să începem cu începutul.

Înainte de a deveni artistul personal al lui Michael, Nordahl era cunoscut ca pictor al comunităţilor de apaşi. Picturile sale, înfăţişând detalii autentice ale costumelor, obiceiurilor şi culturii apaşilor, i-au câştigat câţiva admiratori faimoşi, printre care Steven Spielberg, care avea în birou un tablou al lui Nordahl cu un sat de apaşi atacat de trupele SUA. În această pictură, un soldat, separat de ceilalţi, încearcă să apere doi copii cu un braţ, iar celălalt braţ îl întinde în faţă, pentru a opri atacul. Acesta a fost tabloul pe care l-a văzut Michael şi care l-a determinat să-l sune pe David ca să stabilească o întâlnire.

L-am întrebat pe David de unde vine interesul său pentru cultura nativilor americani şi am aflat cu surprindere că şi el, ca şi mine, are rădăcini apaşe, provenind de la tatăl său, care a crescut în rezervaţia Lakota (Sioux).


Acest tablou al lui David Nordahl prezintă capitularea lui Geronimo. Michael iubea picturile lui David despre nativii americani; dar era de părere că David avea nevoie să-şi lărgească orizonturile, pentru a include în opera sa umanitatea globală.


Nordahl îşi câştigase o reputaţie de pictor autentic al vieţii nativilor americani, atunci când l-a căutat Michael, impresionat de pictura văzută în biroul lui Spielberg. L-am întrebat pe David: “Ce anume crezi că l-a inspirat? Ce calităţi ale acestei picturi l-au impresionat în mod expres pe Michael?” David a răspuns: “Nu mi-a spus niciodată. Pictura prezintă o cavalerie care ucide femei şi copii şi presupun că empatia l-a ghidat.”

“Avea Michael cunoştinţe despre cultura nativilor?” Voiam să ştiu dacă şi asta a contribuit la elementele care l-au impresionat pe Michael. La urma-urmei, el însuşi avea strămoşi nativi, Choctaw din partea lui Joe, Cherokee din partea lui Katherine.

“Nu. Adică, ceea ce ştia el despre asta era nici mai mult, nici mai puţin decât ceea ce ştie majoritatea. Dar avea cunoştinţe generale bune despre cultura nativilor.”

“Cu alte cuvinte, el avea cel puţin un bagaj general de cunoştinţe privind credinţele şi valorile majorităţii triburilor.”

“Oh, absolut. Michael era la curent cu toate. Era un cititor vorace.”
Aceasta a condus la o discuţie scurtă privind “Earth Song”. Am spus că multe dintre versurile cântecului şi secvenţele din videoclip se bazau pe concepţia nativilor americani despre “schimbările pământului”, o profeţie cunoscută de multe triburi, în care se spune că pământul se va curăţa şi se va purifica printr-o serie de evenimente cataclismice. Multe triburi cred că ne aflăm deja în vremea schimbărilor. În profeţia Lakota, se spune că “schimbările pământului” vor fi anunţate de naşterea unui pui de bivol alb. (În 1992, chiar s-a născut un pui de bivol alb, dar a murit la scurt timp.) Indienii Cherokee au şi ei o versiune a profeţiei privind schimbările pământului.

“Fiecare trib are propria versiune a acestei profeţii”, a explicat David.

“Michael avea cunoştinţă de această profeţie?”


“Earth Song” înfăţişează acelaşi tip de evenimente cataclismice şi de purificare, care sunt prezentate in profeţiile nativilor americani despre “schimbările pământului”


“Da, avea.” David m-a aprobat, de asemenea, când am spus că cel puţin o sămânţă a conceptului de scenă pentru “Earth Song” (cu tancurile, soldaţii, sătenii disperaţi, şi cu Michael ca un mesager christic al păcii, între ei) poate să fi fost sădită în mintea lui, de acea pictură.

Dar, nu interesul particular pentru cultura nativilor l-a atras pe Michael la arta lui David. Michael căuta ceva mult mai măreţ şi mai cuprinzător. L-a întrebat pe David: “De ce pictezi numai nativi americani?” Considera că David trebuia să caute un subiect mult mai complex, ceva cu un orizont mult mai larg. Sau, poate că acesta a fost felul lui de a spune: “Nu te limita la o singură cultură, nu căuta o nişă îngustă. Lumea e un loc mult mai mare de atât.” Scopul lui a fost, de la început, să-l împingă pe David către o privelişte mai globală.

Povestea întâlnirii dintre Michael şi David e una interesantă şi amuzantă. Michael a invocat un pretext, ca să obţină ce dorea. “Mi-a spus că voia să ia lecţii de artă”, a spus David. Pictorul a fost căutat de apropiaţi ai lui Michael, care au aranjat întâlnirea. Aceasta se întâmpla în 1988, în timpul turneului “Bad”, iar David a primit o listă a opririlor din timpul turneului, ca să aleagă. “Am ales Denver, pentru că era cel mai aproape.” Aşa că, în timp ce se apropia data spectacolului din Denver, David şi-a pregătit meticulos toate materialele necesare pentru a da lecţii de pictură. Conversaţia lor iniţială, descrisă de David, a fost în genul următor:

Michael: “Predai lecţii de pictură?”

David: “Nu, nu predau.”

Dar Michael, punându-şi în aplicare şarmul irezistibil, a reuşit să-l convingă pe David că dorea sincer să înveţe. Într-un final, David s-a înmuiat şi a acceptat o întâlnire. Dar a fost evident, de la început, că lecţiile de pictat erau departe de ceea ce avea Michael în minte.

O limuzină l-a luat pe David ca să-l ducă la întâlnirea cu Michael. Îşi luase cu el toate materialele, crezând că avea să predea lecţii. Agenţii de securitate au coborât împreună cu Michael şi s-au învârtit de colo-colo câteva minute, până când Michael le-a spus că e în regulă şi că pot să iasă. Mai era şi o tânără, pe care Michael a trimis-o să cumpere nişte catarame pe care îi plăcea să le poarte la centură (să nu uităm că vorbim de perioada “Bad”).

“Să te asiguri că obţii reducerea de 20%”, i-a spus, referindu-se la discountul pe care ea trebuia să-l obţină pentru catarame.

În timpul primei întâlniri, au vorbit mult despre artă şi atle lucruri. Dar nu era niciun semn că Michael era interesat serios să ia lecţii. Atunci, de ce toate aceste şmecherii elaborate, cu pretextul că vrea lecţii de artă?

“Voia doar să se întâlnească cu mine”, a râs David. “Dorea să aranjeze o întâlnire, ca să vadă dacă ne înţelegem.”

Dar eu ştiam că Michael chiar era interesat de artă, aşa cum reiese din schiţele şi autoportretele pe care le-a făcut el însuşi. Şi am citit că, până la un punct, David chiar i-a predat lui Michael lecţii – sau a încercat. Şedinţele se încheiau, însă, destul de frustrant. Problema era obsesia lui Michael de perfecţionism, calitatea care l-a făcut geniu în muzică şi dans, dar şi cea care îl supăra cel mai mult atunci când venea vorba să deseneze ori să picteze.

“Se descuraja mult prea uşor”, a spus David. “Voia să-i iasă perfect de la prima încercare.” Până la urmă, Michael a renunţat, atunci când a văzut că nu reuşea să reproducă pe pânză întocmai, ceea ce vedea cu ochii minţii.

“Crezi că ar fi putut fi un mare artist, dacă ar fi studiat? Pentru că, din câte se pare, avea talent.”

“I-am spus odată că avea aptitudini pentru a deveni un mare artist. Dar dura ani de zile ca să-şi dezvolte aceste aptitudini. Da, chiar avea talent.”
“Ei bine, cred că amândoi ştim că asta nu avea cum să se întâmple”, am râs. Poate că lui Michael îi plăcea să cocheteze cu arta, dar evident, nu ar fi renunţat la cariera muzicală pentru asta.



Michael a făcut acest crochiu al lui Chaplin, când avea doar 9 ani. Era talentat, dar nu avea răbdare. “Se descuraja prea uşor.” – David Nordahl


Dar dacă ar fi trăit? L-aş putea vedea, în mod cert, în anii săi de aur, cu nebunia şi gloria scenei lăsate în urmă, urmând, în linişte dar cu pasiune, acest drum. L-am întrebat pe David dacă ştia despre zvonurile conform cărora Michael plănuia să se întoarcă la şcoală pentru a studia artele, la îndemnul fiicei sale Paris. “Nu mi-a spus niciodată asta”, a afirmat David, arătând că această poveste era ceva nou pentru el.

Totuşi, interesul lui Michael pentru artă era profund. “Diana Ross a fost cea care i-a trezit acest interes. L-a dus la muzee.” Vizitele la galeriile de artă deveniseră un mod preferat de a petrece timpul pentru Michael şi David, cu toate că ieşirea în public alături de Michael a fost întotdeauna o provocare care sfârşea în haos. Aşa cum am auzit de multe ori, era necesară o cooperare din partea proprietarilor, acceptarea lor de a-şi închide galeriile pentru public şi aşa mai departe. Odată, vizitau o galerie de artă al cărei acces presupunea să străbată un culoar cu pereţii de sticlă care trecea pe lângă un salon de coafură. Unele dintre doamne l-au recunoscut pe Michael. Aproape instantaneu, dincolo de geam se adunase o mulţime de femei în salopete, cu bigudiuri şi cleşti în păr; cu feţele lipite de geam, încercând cu disperare să-l vadă pe Michael. “Obişnuia să spună că putea păcăli pe oricine deghizându-se, cu excepţia femeilor. Ele îi recunoşteau mersul, erau imbatabile.” – a afirmat David.

Am vrut să întreb despre conceptele picturilor pe care le-a făcut pentru Michael, dar asta s-a dovedit a fi un subiect mult mai complex, pentru care nu era suficient un singur răspuns. Am avut ocazia să intru în profunzimea acestui subiect atunci când David mi-a prezentat nişte slide-uri cu unele dintre cele mai cunoscute picturi ale sale şi crochiuri făcute pentru Michael; şi mi-a spus povestea fiecăruia dintre ele, de la primele tuşe şi până la produsul final. Dar, conceptul pentru fiecare pictură era de obicei un efort colaborativ. “Unele lucruri le făcea Michael, altele le făceam împreună. Ideile acestea minunate sunt ale lui.”

Un alt aspect pe care l-am discutat, a fost controversa din jurul unora dintre picturi. „E un subiect dificil – am spus – pentru că eu personal consider că toate tablourile sunt frumoase. Dar nu cred că trebuie să-ţi mai spun că există oameni care afirmă că unele dintre ele sunt ’artă pedo’ ” După acuzaţiile de molestare, desigur, media a căutat orice care ar fi putut servi drept „dovadă” că Michael era vinovat de acele acuzaţii. Faptul că multe dintre picturi înfăţişau copii şi pe Michael printre ei, ca o figură aproape christică, a făcut ca multe dintre operele lui Nordahl să fie disecate şi analizate la microscop.



Martin Bashir a făcut o ditamai parada cu pictura „Michael”. Dar David Nordahl are nişte cuvinte elocvente pentru a-l caracteriza pe Bashir.


„Martin Bashir, după cum ştii, a fost obsedat să distrugă pictura intitulată ’Michael’ ”

„Rahat!... Scuză-mi limbajul.”

L-am asigurat că nu era cazul să se scuze. „Martin Bashir chiar e un rahat.”, am spus.

„Am încercat să-l conving pe Michael să nu faca documentarul acela. Dar el era convins că Bashir va face pentru el ceea ce făcuse şi pentru prinţesa Diana.”
Aceasta a condus la o scurtă discuţie despre Bashir, care a falsificat declaraţiile bancare ale fratelui Dianei, ca să o şantajeze pentru a accepta acel interviu. „Ştiai asta, David?”

„Nu, nu ştiam. Dar nu mă miră.”

Pe măsură ce aflăm poveştile reale din spatele acestor picturi, ne dăm seama, încă o dată, cât de ridicole sunt acuzaţiile proferate de tabloide. De exemplu, referitor la Field Of Dreams, Michael a vrut pur şi simplu o pictură care să înfăţişeze copii de toate naţionalitaţile, din toată lumea. Aceasta era tema legată de viziunea sa pentru fundaţia Heal The World (al cărei logo, cel reprezentând pământul bandajat, a fost pictat tot de David). Ideea din Filed Of Dreams era de a prezenta copii de toate rasele şi naţionalităţile, făcând ceea ce fac copiii de obicei, inclusiv năzbâtii, dar în modul inocent, copilăresc. De exemplu, băieţelul care se uită pe furiş sub fusta unei fetiţe a fost ideea lui Michael. „Copiii fac chestii din astea”, a spus el. Nordahl a povestit că, după ce au debutat acuzaţiile, el însusşi a fost bombardat constant de tabloide şi de media cu oferte de până la 25.000 $ pentru a dezvălui detalii murdare despre Michael. Adevărate sau nu, nu conta. „Voiau să ştie cine erau copiii din tablouri, care erau numele lor... Ei bine, nu aveam cum să le dau numele lor, pentru că niciunul dintre acei copii nu a existat în realitate. Toţi au fost inventaţi.”


David Nordahl - "Study For Field Of Dreams"


...Ei bine, cu unele excepţii. În Filed Of Dreams, Nordahl a folosit o fotografie a soţiei sale de când era copil, ca model pentru fetiţa care se vede în dreapta lui Michael, sub braţul său. Fetiţa afro-americană care mănâncă dintr-un corn cu îngheţată de vanilie, e tot soţia lui David. „Am decis să o folosesc tot pe soţia mea şi aici”, explică David. „Singura diferenţă este că i-am modificat culoarea pielii.”

Aceasta nu este singura surpriză. Majoritatea picturilor lui Nordahl (de obicei, la dorinţa lui Michael) sunt pline de astfel de mici surprize şi secrete. De exemplu, David mi-a spus că, dacă mă uit cu atenţie, îi voi găsi ascunşi în picturi pe Elisabeth Taylor, Fred Astaire sau Macaulay Culkin, ori alţi prieteni sau celebrităţi. Aţi fi surprinşi în ce locuri sunt ascunşi toţi aceştia în tablourile lui David, dacă vă uitaţi de aproape şi dacă ştiţi ce anume să căutaţi. După cum spune David, lui Michael îi plăcea mult ideea de a avea „surprize ascunse’ în picturi şi adeseori făcea un joc din asta, cu copiii care veneau la Neverland, întrebându-i dacă reuşeau să găsească diverse lucruri sau persoane în picturile respective.

„Uneori Michael îmi spunea unde anume voia să pun surprizele ascunse. Uneori le ascundeam atât de bine, că nici noi nu le mai găseam”, a spus David.

L-am întrebat despre Camelot, tabloul pe care l-a făcut pentru Michael şi Lisa Marie. Ştiam că lucrul la acest tablou i-a oferit ocazia specială de a observa îndeaproape relaţia dintre ei. „O, da. Am petrecut două săptămâni cu ei.”

„Cum erau, ei doi, împreună?”

„Absolut fabuloşi. Un cuplu încântător.”

„Prin urmare, din câte ai putut observa, chiar erau îndrăgostiţi?”

„Fără îndoială. Erau frumoşi împreună. Mi-a frânt inima să aflu că au divorţat.”



David Nordahl - "Camelot"


Ceea ce spune David contrastează puternic cu ceea ce afirmă tabloidele, că mariajul lor a fost simulat. Dar, ceea ce spune David este exact ce afirmă majoritatea prietenilor lui Michael, care au fost în preajma cuplului. În orice caz, două săptămâni sub acelaşi acoperiş cu cei doi, e o perioadă mai mult decât suficientă ca să vezi cu ochi tăi dacă ceva ar fi fost în neregulă cu relaţia lor. David nu i-a iubit doar pe Michael şi Lisa Marie separat, ci i-a iubit împreună, ca şi cuplu. „Dar Lisa a venit în această căsătorie cu propriii ei copii şi nu mai voia alţii. Bănuiesc că probabil că acesta a fost motivul principal pentru ruptura dintre ei” – a spus David.

Între timp, Camelot a fost lăsat neterminat. „Michael nu a fost mulţumit de castel. L-ar fi vrut mai deosebit.” Înainte ca David Nordahl să facă acel castel mai deosebit, povestea de dragoste se terminase. „M-a întristat mult că s-au despărţit.”

Ca artist privat al lui Michael, David Nordahl a lucrat îndeaproape cu Michael la multe dintre proiectele sale vizionare, de la Heal The World la Lost Boys Productions (o companie care urma să producă filme), şi până la planurile de viitor pentru Neverland. Neverland a fost întotdeauna „în lucru” şi printre planurile lui Michael figura un parc acvatic. A fost trist să realizez câte lucruri şi-a dorit Michael să facă la Neverland şi care au rămas nerealizate. Judecând după schiţe, parcul acvatic ar fi fost un spectacol frumos şi grandios de cascade, piscine cu valuri şi alte delicii acvatice.

„Întotdeauna a încercat să-l facă un loc tot mai bun pentru copiii bolnavi care veneau aici”, a spus David, menţionând că planurile lui Michael includeau ecrane uriaşe care să difuzeze non-stop desene animate, pentru copiii bolnavi care nu puteau să doarmă. „Michael înţelegea să, pentru un copil bolnav, nu era uşor să adoramă seara şi voia ca ei să aibă desene animate la dicreţie pentru ca, atunci când se trezeau din cauza durerilor şi nu puteau să adoarmă, să aibă ceva la care să se uite. El se gândea mereu la aceşti copii şi era preocupat să le uşureze suferinţa.”

Nimic nu era făcut în pripă sau ieftin la Neverland. Chiar şi caii din carusel au fost creaţi în aşa fel încât să fie o experienţă unică pentru fiecare copil sau persoană care îi călărea. „Fiecare cal avea o poezie proprie inscripţionată pe el.”

În timp ce prezenta picturile, David a dezvăluit istoria fiecăreia. Tripticul original avea peste 12 picioare lăţime (aproximativ 3,66 metri).



David Nordahl - "The Triptych"


Michael nu a pozat, de fapt, decât pentru foarte puţine dintre tablouri. David l-a pictat după fotografii. Uneori însă era dificil să obţină fotografii bune, pentru că, aşa cum afirmă David, „Michael nu ieşea bine în poze, atunci când încerca să fie altcineva decât Michael.” Ca să obţină o fotografie bună, după care să poată lucra, era adeseori un chin pentru David.

Dar Michael a pozat, totuşi, pentru unele schiţe în cărbune, precum aceasta făcută de David după dansul Panterei Negre din Black Or White. Iar, atunci când Michael poza, era al naibii de greu să-l facă să stea nemişcat. „Vei observa că schiţele în cărbune sunt mereu mai întunecate în partea de sus şi mai deschise în cea de jos. Nu putea să stea locului nicio clipă; şi nu reuşeam să-i imortalizez picioarele. Partea de jos a schiţei, mai deschisă, e rezultatul încercărilor mele de a ţine pasul cu picioarele lui, în continuă mişcare, şi astfel ieşeau mereu neclare în desen.”



Schiţele în cărbune erau mereu mai întunecate în partea de sus şi mai deschise în cea de jos. „Nu putea să stea locului o clipă, aşa că picioarele lui ieşeau neclare în desen."


În timpul lucrului la „Michael”, Nordahl a trebuit să fotografieze pictura în diferite stadii. Atunci când fotografia pictura, acoperea figura lui Michael pentru ca, atunci când developa filmul la centurul foto, nimeni să nu-şi dea seama cine era subiectul picturii.

Lost Boys Production era compania în care a sperat să intre Evan Chandler. David a povestit că Evan a încercat să-l stoarcă de bani pe Michael atunci când a aflat că nu va face parte din Lost Boys Production.

Povestirile lui David arată că Michael a fost un prieten foarte loial, foarte amabil, modest şi respectuos, dar şi unul destul de solicitant, uneori. Lui Michael i-a plăcut pictura ‚Michael” atât de mult, încât a cărat-o după el peste tot prin lume. Chiar înainte de 9/11, tabloul fusese transportat din Paris către Los Angeles şi fusese avariat în timpul transportului, din cauza mânuirii neatente. Cea mai afectată a fost faţa lui Michael. El s-a supărat foarte tare, şi a vrut ca tabloul să fie reparat imediat. Doar că după 9/11, o plimbare cu avionul către Los Angeles nu era uşor de făcut. „Am stat ore în şir într-un aeroport pustiu.” – povesteşte David. Dar până la urmă a ajuns în LA şi tabloul a fost retuşat.

Faptul că Michael era un perfecţionist determina şi el, alteori, alte probleme. David a descris un incident care s-a petrecut după o şedinţă de înregistrări, la care Michael a fost acompaniat de Slash şi de alţi rockeri. „Ăia toţi erau nişte tipi obişnuiţi să intre în studio şi să înregistreze din prima, sau cel mult să faca o dublă. Michael a fost foarte nedumerit şi sincer rănit, când a văzut că acei tipi s-au enervat pentru că i-a rugat să înregistreze de mai multe ori. «Toţi oamenii ăştia sunt furioşi pe mine», mi-a spus.”

David mai are şi alte amintiri din prietenia de durată cu Michael. Îşi aminteşte simţul umorului neobişnuit, complet nebunesc, al lui Michael. Povesteşte că odată încerca să dea de el la telefon. Nu mai ştie care era motivul, dar era ceva foarte urgent. Şi, ori de câte ori suna, dădea de o femeie cu un accent foarte strident şi enervant de Brooklyn, care refuza să-l cheme pe Michael la telefon. Până la urmă, a reuşit să dea de Michael şi i-a povestit: „Aş fi vorbit cu tine mult mai devreme, dar am fost ţinut în loc de femeia asta îngrozitor de enervantă, care vorbea aşa (i-am imitat vocea nazală, iritantă, care semăna cu cea a lui Fran Drescher din „Dădaca”). Michael a început să chicotească şi atunci mi-am dat seama că mă pcălise. «Michael, tu erai?» «Tu ce crezi?» a răspuns el, cu vocea acelei femei.”

David are de asemenea amintiri minunate legate de relaţia lui Michael cu copiii săi, la care a fost martor direct. Unul dintre portretele pe care le-a făcut David pentru Michael a fost acela al lui Prince, „The Boy King”, care il înfăţişează adormit pe un tron.



"Prince, The Boy King." Dacă priviţi cu atenţie, veţi observa imaginea lui Michael pe marginile aurii ale tronului


„Dar de ce nu sunt şi portrete ale lui Paris ori Blanket?”

„Urma să le facem, dar Michael a dorit să aşteptăm până mai creşteau puţin.” Din păcate, nu a mai apucat să facă asta.

David a povestit o istorie amuzantă pe care o mai citisem undeva, despre cum el cu Michael şi copiii s-au strecurat într-un cinema din Santa Fe (New Mexico), ca să vadă filmul „The Day After Tomorrow”. „Era un mall tipic, agloimerat, iar sala de cinema era plină. Eu am luat copiii să cumpărăm popcorn. Michael a aşteptat până când s-au stins luminile, apoi s-a strecurat înăuntru printr-o uşă laterală. Purta nişte panataloni roşii, lejeri, de mătase, ca de pijama”, a râs David, spunând că nici acum nu-i vine să creada că nu l-a observat nimeni pe Michael, mai ales în ţinuta aia.

David a fost acolo atunci când Michael a venit la el, fericit, pentru că Blanket tocmai rostise prima lui propoziţie. Exuberant, ca un tată mândru ce era, i-a spus lui David: „Blanket tocmai a rostit prima lui propoziţie!” „Ce a spus?” „A spus: unde e Dave?”

David îşi mai aminteşte că prietenul său Michael niciodată nu s-a plâns de vitiligo, boala de piele cu care a fost nevoit să se confrunte. Am discutat despre asta, cumva pentru că eram curios după ce citisem în USA Today interviul dat de Nordahl, în care spunea că vitiligo era deja foarte avansat, atunci când l-a cunoscut pe Michael, în 1988.

David descrisese în interviu că, la vremea aceea, în 1988, Michael avea pete pe faţă şi că efectele bolii erau dureros de vizibile pe corpul său. Eram interesat să aflu mai multe despre asta fiindcă, pentru toată lumea, Michael Jackson arăta încă relativ normal in 1988. Sigur, pielea lui devenea mai albă, dar încă nu era evident că se petrecea ceva drastic cu el.

„Aşadar, spui că, încă din 1988, el avea pete albe pe o suprafaţă mare din corp, inclusiv pe faţă?”

„Oh, da. Da. Când l-am întâlnit, era alb deja pe partea dreaptă a gâtului, pe mâna dreaptă şi, din câte am putut sa văd, se întindeau în sus, pe braţ. Nu aveam cum să văd totul, pentru că Michael purta mereu cămăşi largi şi cu mâneci lungi.” Acestea erau cunoscutele cămăşi cu mâneci lungi (în general roşii, uneori albastre) pe care Michael începuse să le poarte spre sfârşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90 şi care i-au fost utile, ca să-şi ascundă boala. „Desigur, pe măsură ce boala avansa şi petele albe se intindeau, a trebuit sa le acopere cu fard din ce în ce mai deschis la culoare” – a spus David.

Am discutat despre vitiligo şi despre felul în care această boală distruge pigmentul din piele. I-am spus că şi Oprah Winfrey a afirmat că tegumentul lui Michael părea translucid şi că îi puteai vedea venele. David a fost de acord cu Oprah. „Chiar aşa era.”

Niciodată nu s-a pus problema ca Michael să-şi dorească să devină alb. „Oamenii albi au pigment. Uită-te la pielea ta, uită-te la a mea. Şi acum... priveşte coala asta de hârtie... imaginează-ţi pe cineva care are pielea la fel de albă ca hârtia asta. Michael a considerat mereu că e foarte urât.” I-am răspuns că nu pot să cred asta, că nu-mi pot imagina de ce ar fi crezut aşa. „Era frumos”, am spus.

„Dar el nu s-a văzut niciodată aşa. Credea că era extrem de urât. Şi-a dorit toată viaţa să arate aşa cum îşi imagina el că arată oamenii normali. Ai putea crede că o boală ca vitiligo ar distruge complet o stimă de sine fragilă. Dar cu Michael nu s-a întâmplat asa. Niciodată, nici măcar o dată, nu l-am auzit plângându-se. Niciodată nu a întrebat: de ce eu?”

David a evitat media ani de zile, „pentru că ei nu voiau să vorbească decât despre lucruri negative, iar eu nu ştiam absolut nimic rău despre Michael.” S-a decis să curme chinul reporterilor numai în speranţa că va putea aduce lumină asupra imaginii lui Michael, care continuă să fie murdărită de media şi după 25 iunie 2009. „Eu l-am considerat întotdeauna un om normal. E cel mai serios şi mai respectuos om pe care l-am cunoscut vreodată. În 20 de ani, niciodată nu l-am auzit să ridice tonul.”
Impresia cu care am rămas după această conversaţie cu David Nordahl, a fost aceea că Michael a fost un om care şi-a purtat crucea în linişte, cu demnitate, graţie şi tărie morală. Nu s-a văitat şi nu şi-a plâns de milă. A continuat să muncească, să creeze, să se bucure de viaţă şi să lupte pentru a-şi împlini viziunea de a face lumea un loc mai bun. Poate că, în sfârşit, am înţeles de ce Michael nu a ales să devină un purtător de cuvânt pentru boala lui (aşa cum fac toate vedetele care suferă de ceva). Michael avea un plan mult mai mare şi o viziune mult mai amplă legate de ceea ce spera el să facă cu propria viaţă şi cu podiumul care i-a fost oferit.

Vitiligo a fost doar un ţânţar enervant pe care Michael a decis să nu-l lase să-i stea în cale. De aceea am adăugat în titlul acestui articol, cuvântul „supravieţuitor”. Pentru că vorbele lui David au conturat exact această imagine.

Timp de 20 de ani, David l-a văzut pe prietenul lui luptându-se cu ravagiile acestei boli, laolaltă cu toate neînţelegerile şi ridiculizările care le-au acompaniat. Dar, aşa cum afirmă David: „El a ştiut întotdeauna cine era, a ştiut că era negru.”


Se pare că restul lumii avea nevoie să i se reamintească asta, tot timpul. Nu Michael.


...

54 de comentarii:

  1. Impresionant!!! Este unul din cele mai frumoase interviuri...speechless...

    RăspundețiȘtergere
  2. Colosal!!! Magnific!!! Doamne, lumineaza-ma si da-mi inspiratia de a mai gasi cuvinte sa-l pot elogia pe acest OM!
    Ramai transpus, ramai…ancorat de el si nu-ti vine sa te mai desprinzi….e atat de frumos, de bine, acolo, in preajma lui….
    Imi vine sa ma urc pe ..”culmea lumii ” si sa strig : treziti-va pamanteni, cititi-l pe Michael, cantati-l, iubiti-l si mai presus de orice urmati-l, el v-a deschis calea, ”usa prin care toti sa putem intra”, haideti sa continuam ce a-nceput el si cu siguranta ca aceasta planeta va fi salvata, daca e sustinuta de IUBIRE….
    Cum putem fi atat de nepasatori? ”Lor” nu le pasa de noi, dar noua cat de mult ne pasa unii de altii? ”We must learn to live and love each other before is to late”, ne spunea Michael…Cu cat citesc mai multe despre Michael(si-ti multumesc din tot sufletul pentru asta, Mihai!), cu atat ma uit mai mult in jur si mi-e tot mai rusine de indiferenta multora dintre noi. Cum, in ciuda grelei cruci ce i-a fost data, Michael a putut s-o duca cu atata demnitate si s-a mai si daruit cu totul omenirii, iar noi?
    Toata stima pentru David Nordahl cat si pentru Raven Woods care vorbesc atat de frumos despre adevaratul Michael Jackson- omul, supravietuitorul...
    As avea o singura obiectie: Michael nu se descuraja prea usor. Poate, nu stiu, in ceea ce priveste pictura... In rest, a facut fata marilor si atat de durelor incercari prin care a trecut, le-a tinut piept cu demnitate, nu s-a lasat doborat si a mers mai departe. A avut curaj. Indiferent cat a suferit, nu ne-a aratat noua. Pe noi ne-a iubit, a-ncercat sa ne deschida mintea, ne-a ajutat cat a putut de mult, ne-a incantat cu dansul si muzica lui, cu zambetul lui, pentru noi e intreaga lui creatie de care ne bucuram noi azi si sper din toata fiinta mea ca si generatiile viitoare. Si ma intreb, si eu, “dar, daca ar (mai) fi trait?”.......
    Un weekend cu multa iubire si...cu Michael, va doresc !

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumim Mihai pentru aceasta incantatoare postare! Sufletul imi vibreaza pur si simplu.

    Asociatia Michael Jackson Human Nature's Fan Club Romania organizeaza in 16-17 octombrie 2010 o actiune ecologica in memoria lui Michael Jackson. Actiunea va avea loc in zona Sfantu Ion din padurea Faget, Cluj-Napoca, si va consta in plantarea a 777 de copaci pe un teren de 20 de ari, in memoria artistului.
    Cei care doresc sa participe ca voluntari la eveniment sunt rugati sa contacteze reprezentantii Asociatiei la adresa de mail mjhnfanclub@gmail.com sau la numarul telefon 0747 511 621, persoana de contact Oana Campeanu.
    It’s all for L.O.V.E.!

    RăspundețiȘtergere
  4. Multumesc! Multumesc! Multumesc!
    nu pot sa zic nimic mai mult....

    RăspundețiȘtergere
  5. "Niciodată nu s-a pus problema ca Michael să-şi dorească să devină alb. „Oamenii albi au pigment. Uită-te la pielea ta, uită-te la a mea. Şi acum... priveşte coala asta de hârtie... imaginează-ţi pe cineva care are pielea la fel de albă ca hârtia asta. Michael a considerat mereu că e foarte urât.” I-am răspuns că nu pot să cred asta, că nu-mi pot imagina de ce ar fi crezut aşa. „Era frumos”, am spus.

    „Dar el nu s-a văzut niciodată aşa. Credea că era extrem de urât. Şi-a dorit toată viaţa să arate aşa cum îşi imagina el că arată oamenii normali. Ai putea crede că o boală ca vitiligo ar distruge complet o stimă de sine fragilă. Dar cu Michael nu s-a întâmplat asa. Niciodată, nici măcar o dată, nu l-am auzit plângându-se. Niciodată nu a întrebat: de ce eu?” "

    Nu pot exprima tristetea din sufletul meu." I hate my smile" a spus Michael.



    De ce?

    RăspundețiȘtergere
  6. ,,Michael a fost un om care şi-a purtat crucea în linişte, cu demnitate, graţie şi tărie morală. Nu s-a văitat şi nu şi-a plâns de milă. A continuat să muncească, să creeze, să se bucure de viaţă şi să lupte pentru a-şi împlini viziunea de a face lumea un loc mai bun.,,
    Ce poti sa spui mai mult de atat ???
    Multumesc Mihai.

    RăspundețiȘtergere
  7. Mihai, n-am cuvinte sa exprim ce a trezit in sufletul meu acest articol (pe care l-ai tradus ca de-obicei atat de bine)...!
    M-am bucurat sa aflu impresiile lui David despre cuplul Michael-Lisa Marie (coincid cu ale mele), ma bucur ca mai exista oameni ca el, ca tine...si ma bucur ca exist, ca am ocazia si sunt in stare sa apreciez din tot sufletul dedicatia voastra...

    O seara buna iti doresc !

    RăspundețiȘtergere
  8. Intr-adevar o mare surpriza pentru mine acest articol....ms mult Mihai.

    Scorpya

    RăspundețiȘtergere
  9. Multumesc din suflet Mihai pentru acest interviu deosebit, prin intermediul caruia se contureaza atat de bine omul Michael.. daa..ramai fara cuvinte in fata unui asemenea om frumos din toate punctele de vedere..

    Azi e ziua Mihaelei(mihaela05),"La multi ani!" si numai bine iti doresc!

    Va imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  10. Multumim!!!!!!!!!!!!! Superb!!!!!
    Michael, ESTI un frumos din toate punctele de vedere si te iubim!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  11. Multumesc pentru acest interviu, partea cu copiii e foarte frumoasa, imi place sa aud povesti despre cei 4 muchetari, D'Artagnan cred ca i se potriveste lui Blanket :))), le statea foarte bine impreuna, acum ei se plimba singuri (cu rudele) peste tot

    Cand am citit la inceput ca va vorbi si depsre LMP si MJ, mi-am zis, sigur trebuie sa fie de bine.
    Se observa ca se prefeceau destul de bine cand aveau public, (ar trebui premiati cu Oscar-ul si cu toate premiile posibile pentru actorie) erau atat de incantatori si indragostiti cei mai fericiti oameni de pe pamant incat de atat fericire si bine au ajuns sa divorteze, iar ea de atata fericire a ajuns sa-i adreseze cuv. urtate, sa se razbune pe el in interviuri. Din pacate i se da prea multa atentie aceste femei, si e numai vina lui Michael ca s-a casatorit cu ea, chestia asta ma enerveaza tare mult la el.

    RăspundețiȘtergere
  12. "Odată, vizitau o galerie de artă al cărei acces presupunea să străbată un culoar cu pereţii de sticlă care trecea pe lângă un salon de coafură. Unele dintre doamne l-au recunoscut pe Michael. Aproape instantaneu, dincolo de geam se adunase o mulţime de femei în salopete, cu bigudiuri şi cleşti în păr; cu feţele lipite de geam, încercând cu disperare să-l vadă pe Michael. “Obişnuia să spună că putea păcăli pe oricine deghizându-se, cu excepţia femeilor. Ele îi recunoşteau mersul, erau imbatabile.” – a afirmat David..."
    Eu nu reusesc sa inteleg cum putea sa creada despre el ca e urat???? Pai numai aceasta nesemnificativa intamplare trebuia sa ii arate ca nu e asa! Daca femeile ii recunosteau mersul si gesturile nu era clar ca le placea ce vedeau?? Nu era clar ca il vedeau frumos?? Ca sa nu mai vorbesc de isteria care se crea la concerte in randul tuturor....femei, barbati, copii...ce-i spuneau lui toate astea? Ce-o fi fost in mintea lui? Oare chiar credea ca numai talentul sau nemarginit poate starni asemenea reactii din partea publicului? Oricum, mare pacat ca nu realiza cat de frumos era....

    Mihai multumim si tine-o tot asa!

    RăspundețiȘtergere
  13. Anonim/17 oct. 12:02, ce sa fie in mintea lui ?Michael a fost un om complexat.Avea nevoie de afectiune,iubire .Poate ca daca intalnea jumatatea(in cazul in care nu a gasit o),nu se mai vedea asa.Intelegea ca el este mai mult decat un om pe care aproape toata lumea il foloseste.

    RăspundețiȘtergere
  14. Michael era intradevar frumos si el era constient de farmecul lui.Si la drept vorbind cum i-ar fi stat sa se laude singur si sa se faleasca cu asta.Nu ar fi fost ridicol?Dar poate o sa spuneti ca mai nimerit era sa nu afirme contrariul atunci.Gresit!Prin contradictie ,adevarul iesea si mai insistent la lumina si astfel toata lumea ar fi fost constienta de asta.Michael era mult mai istet decat lasa sa se vada,si stia ce sa spuna si unde, ca tocmai contrariul sa iasa in evidenta.
    Michael avea un simt al esteticului prea dezvoltat,ca sa nu fie constient de farmecul lui aparte,dar era si foarte modest ,asa cu ii sta bine unui gentelemen ce era ,si ca urmare lasa pe altii sa-l laude.De contrariu nu ma poate convinge nimeni in veci!

    Fanii lui Michael din intreaga lume au mai castigat o batalie.Au reusit sa dea jos mizeria care acoperea numele lui Michael,pe scoala unde a invatat el.Pe 16 octombrie 2010 ,dimineata,iar stralucea numele lui Michael deasupra intrarii scolii.Macar s-a reparat o mare gresala ,facuta memoriei lui Michael.

    Ultimul numar al revistei Paris Match,are fotografiile facute in 1999,fotografii care se pare ca nu i-au placut lui Michael,si drept urmare el a distrus negativele,asa cum sustine acum Carren.Totusi autorul le vinde.

    RăspundețiȘtergere
  15. MIHAI...

    Iti multumesc pentru tot ce faci
    Nu mai scriu,dar dupa cum cred ca banuiesti...citesc :)
    Uneori ma faci sa zambesc,alteori sa rad in hohote ( nu de tine,doar de felul cum spui anumite lucruri )...dar azi...m-ai facut sa plang...si sa muncesc.
    Si iata comentariul meu la ceea ce ai scris tu si o parte dintre cititori:

    http://www.youtube.com/watch?v=w6yiVRF76QA

    Inca odata multumesc si toate cele bune tuturor!


    OPENMINDEISM

    Michael nu a fost nicidecum complexat dar asa cum a spus-o in repetate randuri,a fost si a ramas un om modest si mai mult decat orice...a fost si a ramas un perfectionist...Nimic nu i se parea suficient de bun in ceea ce facea,mereu considera ca este loc de mai bine...
    Din acelasi motiv,avea impresia ca ceea ce primeste este mai mult decat ar fi meritat.
    Neajunsurile cauzate de boala si ceea ce i se parea lui ca arata urat in aspectul sau fizic,incerca sa le corecteze sau sa le ascunda din respect pentru public si din dorinta de a arata intotdeauna oamenilor numai frumusete si perfectiune
    Daca ar fi fost complexat nu ar fi reusit sa faca niciodata ceea ce facea in fata camerelor de filmat si in fata publicului.
    A fost timid si modest...dar NU complexat
    Bineinteles ca a avut nevoie de iubire si afectiune,nu este ceea ce ne dorim toti ?

    RăspundețiȘtergere
  16. FLORENTA

    Ma bucur ca te ai decis sa scri...m a incantat clipul pe care l ai realizat pentru Michael...absoult superb...poze...dar in special melodia pe care ai ales o...te imbratisez cald si sper sa mai am ocazia sa citesc inca o poveste cum doar tu sti sa scri...

    RăspundețiȘtergere
  17. Florenta,un om care nu se place fizic,cum se numeste? Un om care spune ca isi uraste zambetul ,cum se numeste? Ca sa nu mai vorbesc de limbajul trupului.Oare nu este un om complexat?Nu imi mai da mie explicatii despre el,stiu cu ce "se mananca" Michael.Nu ma confunda cu cei/cele care il asculta si au inceput sa il cunoasca dupa 25 iunie .Si cand spun asta ma refer la faptul ca cei mentionati poate nu sunt asa de bine informati.In nici un caz nu ii judec,important e ca toti il iubim ,nu mai conteaza de cand il ascultam ,etc.

    Eu nu am spus cu rautate ca era complexat, sigur aproape toti avem complexe.Desi avea problema asta ,nu putea sa iasa cu o punga pe cap in public .Faptul ca isi acopera mai mereu nasul cu mana ,imi spune multe. Si nu numai mie,cu cine am vb mi a confirmat ce gandeam eu. Eu iti respect parerea ta,dar nu incerca sa mi o impui mie.Probabil orgoliu e de vina.

    Fanii i au dat putere ,sunt sigura . Scena il transforma ,aproape uita de complexele pe care le avea.

    Sigur ca toti avem nevoie de iubire si afectiune,m ai inteles gresit iar. Nu am zis o as, in sensul ala "ia uite ,asta are nevoie de una alta ,hahaha". Il inteleg perfect.Incerci sa intorci problema in favoarea ta,nu inteleg de ce. Pana la urma eu i am explicat persoanei de mai sus ceva,mi a dat impresia ca nu stie de ce Michael nu s a placut fizic. Nu scriu aici in necunostinta de cauza,stiu exact ce spun.Te ai grabit sa ma acuzi asa subtil ,ca eu il judec pe Michael.Niciodata !

    Sigur acum o sa scrii o jumatate de pagina ,dar nu te deranja.Am vazut exact ce vrei si ce poti aici. Nu e concurs ,cine il cunoaste mai bine pe Michael si cine nu ....e un loc unde se intalnesc oamenii care il iubesc pe Michael Jackson. Aceeasi oameni care isi lasa orgoliul si interesele personale "acasa".

    RăspundețiȘtergere
  18. Mihai,de ce nu m iai postat comentariul?ce te a deranjat asa de mult?

    RăspundețiȘtergere
  19. Ce ma mira pe mine este ca nici acum dupa atita timp si atitea postari ale lui Mihai, care mai de care mai explicite asupra vietii si carierii fantastice a lui Michael, nu l-ati inteles.Stiu ca il iubiti, il apreciati dar incercati sa vedeti si mai departe de asta.A fost un artist minunat, miraculos pe scena, dar avea si complexe, in mare parte induse din copilarie de un tata mai mult decit sever.
    Florenta draga, nu si-a facut operatiile estetice ca sa dea bine la public, ci mai mult din dorinta de a arata bine in fata lui si mai ales a tatalui care din urit si cel cu nasul mare nu l-a scos, ca a acoperit asta foarte bine asta este altceva, dar in adincul sufletului lui a suferit toata viata din cauza asta. Si, da, ai dreptate a fost un om modest in viata de zi cu zi, dar si un perfectionist pe scena acolo unde era viata lui fara complexe, acolo pe scena era rege - KING OF POP .

    RăspundețiȘtergere
  20. Extraordinara postare!
    Multumim mult Mihai

    Desenul, inca un domeniu artistic in care Michael a avut talent.
    Oare a fost vreunul in care Dumenzeu sa nu-l fi atins cu harul sau?

    Superbe picturile... mi-au placut in mod deosebit cele cu Prince si cu Lisa.
    Mihai, un subiect interesant pentru viitoarele postari ar putea fi si Lisa, un personaj cheie in viata lui Michael.

    RăspundețiȘtergere
  21. Michael Jackson nu era un om complexat. Existau lucruri în viaţa lui pe care şi le-ar fi dorit altfel (şi nu cred că există vreun om pe lumea asta care să nu simtă asta), dar de aici şi până la afirmaţia că era complexat, e cale lungă. Complexul, în sensul curent, general acceptat şi utilizat, presupune un sentiment de vinovăţie sau de inferioritate. Eu unul nu am simţit la Michael aşa ceva. Operaţiile estetice, în accepţiunea generală (adică aceea de modificare voluntară a aspectului) nu au fost de fapt decât două: 1. Cea de la nas, de la sfârşitul anilor ’70, când şi-a spart nasul şi a decis, cu această ocazie, să-l modeleze. 2. Gropiţa din bărbie. Toate celelalte, câte or fi fost (nu ştiu şi nici nu mă interesează), eu nu le consider operaţii estetice. Au fost intervenţii necesare, de refacere a ţesuturilor distruse de lupus. Nu a fost opţiunea lui. Michael Jackson era extrem de sensibil la durere, iar intervenţiile în zona capului sunt cele mai dificile şi cele mai dureroase. Cine îşi închipuie că marea lui distracţie era aceea de a se întinde pe masa de operaţie şi a suporta dalta si ciocanul pe faţa lui, greşeşte.

    RăspundețiȘtergere
  22. Draga Mihai ,vad ca intelegi doar ce vrei tu.Eu nu l am judecat ca a facut operatii estetice,nu m a interesat aspectul asta si nu ma va interesa vreodata. Cui ii pasa cate operatii avea?Nici nu cred ca era nevoie sa le mai enumeri.Eu am spus cu parere de rau ca era complexat... asa cum suntem mai toti . Nu am incercat sa il pun intr o lumina proasta sau sa rad de el.I am spus persoanei de mai sus de ce nu se placea el fizic ,de ce nu s a vazut frumos.Am vazut ca se intreba ce o fi fost in mintea lui.
    Ca tu ai alta parere sau altcineva are alta parere ,e alta problema .Fiecare e liber sa si o expuna.Daca tu nu ai simtit ca Mj era complexat,uite ca eu am simtit asta cu varf si indesat.

    RăspundețiȘtergere
  23. Se pare ca am creat polemici si nu asta era intentia mea. Am pus acele intrebari, nu pentru a primi un raspuns, ci pentru ca, de fiecare data cand citesc relatari ca cea de sus, pur si simplu ma intristeaza si totodata ma revolta faptul ca un om atat de inteligent si deschis la minte putea crede despre el ca e urat, cand totul in jurul lui ii indica contrariul, ca sa nu spun ca i se striga in gura mare la tot pasul :)
    Si totusi, chiar de ar fi sau iau in calcul raspunsul...tot nu ma convinge ca lipsa de afectiune il facea sa gandeasca asa despre el. E adevarat ca, oarecum, sta la baza stimei de sine, insa nici intr-atat incat sa te consideri o persoana urata daca iti lipseste.
    Ah, imi pare rau ca traumele din copilarie si adolescenta au pus atat de adanc amprenta asupra lui si i-au influientat toata existenta ulterioara.

    Toti cei care citim acest blog si postam sau nu, il apreciem pe Michael, probabil de asta incercam sa aflam cat mai multe lucruri despre el si ne punem intrebari firesti pana la urma. Nu inseamna ca il judecam sau ceva de genul.

    L.O.V.E. Michael!

    RăspundețiȘtergere
  24. Il intalnim atat de rar...incat pare a fi pe cale de disparitie
    Se numeste...BUN SIMT
    Cei mai fericiti sunt cei care nu l-au cunoscut vreodata.
    Toata lumea e a lor,ei sunt buni,sunt destepti,li se cuvine totul,ii dau pe toti la o parte din drumul lor...sau cel putin asa incearca.Traiesc la modul..."vine,vine,vine...calca totul in picioare" :)

    Asa si-asa...sunt cei care il au in cantitati moderate,suficient cat sa nu-i deranjeze pe ceilalti.

    Destul de nefericiti sunt cei care cunosc bunul simt in mare masura.Ei isi fac o gramada de probleme din orice,sa nu supere,sa nu deranjeze,sa nu fie intelesi gresit,s.a.m.d.

    Si iata-i si pe cei mai nefericiti dintre pamanteni : oamenii la care bunul simt este de-a dreptul o stare de spirit,oamenii la nasterea carora Dumnezeu a lasat sa se reverse din Mainile Sale adevarate cascade,mari si oceane de bun simt...
    Oamenii ca...Michael Jackson...

    Talent,frumusete,caracter si... muuuuuuuuuuuuuuuult, mult BUN SIMT

    Un om cu bun simt nu va afirma niciodata : "Ia uitati-va lumeeeeeeeee...ce frumusel sunt eu...
    Ia uitati-va la mine...ce ochi ca din povesti pot sa am...
    Ia uitati-va la mine ...cum pot sa omor omul doar cu un zambet" :)
    Daca mai este si timid,un om cu mult bun simt va lasa privirea in jos la fiecare lauda primita si va raspunde: "oh,nu...nu e adevarat...ti se pare...nu sunt asa cum spui..."
    Daca mai are si suflet de artist adevarat...cauta in permanenta frumusetea si cu fiecare pas pe care-l face...tinde spre perfectiune,se lupta din rasputeri sa atinga perfectiunea,isi face un tel din a infrumuseta tot ce natura a dat iar omul poate sa imbunatateasca...
    Iar cireasa e pusa pe tort...de zodia Fecioarei...
    Barbatii acestei zodii sunt perfect constienti de farmecul lor,de atractia pe care o exercita dar nu fac mare caz din asta.

    Unii oameni...se vor pacali...nu vor vedea padurea de copaci si se vor grabi sa-l considere...complexat.
    Dar sa-l privim cu atentie:
    Hainele ii sunt mulate perfect si al naibii de bine lasand sa se intrevada fiecare forma a corpului,fiecare muschi,fiecare particica...bratele...bustul...abdomenul plat...coapsele suple...genunchii perfecti...ABSOLUT TOT !
    Ai zice ca si daca ar iesi dezbracat pe scena si tot nu s-ar vedea mai clar fiecare amanunt al corpului sau
    Miscarile lui incearca sa ascunda ceva??? Corpul lui pare retinut in ceea ce se intampla acolo...pe scena...sau in fata camerelor care ii filmeaza videoclipurile...???
    Dimpotriva,te invita sa-l privesti din cap pana in picioare,camerele focuseaza pana la refuz...ii poti vedea tremurul genelor...dantura superba...chiar si urma usoara lasata de cate o muscatura a buzei...ochii uneori zambind,uneori razand,alteori aruncand fulgere de manie...sau tristi,inlacrimati...dar mereu stralucitori...sau gropitele de pe nasucul in vant, singurele semne
    ale interventiei din urma nefericitei cazaturi...
    E bine de stiut ca pe scena si in locurile unde sunt filmate videoclipurile,cei care filmeaza o fac numai cu acordul si la indicatiile solistului,iar inainte de a aparea pe piata secventele respective sunt vizionate,revizionate si paravizionate de cel in cauza si numai el decide ce se taie si ce ramane.El are ultimul cuvant.
    Bag sama ca un complexat ar putea sa spuna...nu ma filmati atat de aproape gandind in sinea lui,sunt cam uratel si n-as vrea sa se observe...

    RăspundețiȘtergere
  25. CONTINUARE...

    Dar ce face "complexatul" nostru ?
    Isi sfasie hainele de pe el si lasa sa se vada...cam tot ce se poate vedea...
    Trec anii,mai face cativa pasi spre perfectiune si ce faceeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee ????????
    Un photoshoot si chiar un videoclip in care apare dezbracat aproape complet ???
    NAKED,OAMENI BUNI,NAKED !!!
    Un complexat nu-si va arata niciodata decat in masura in care viata il obliga partile de care este nemultumit...iar Michael...a aratat aproape tot!
    Si degeaba zic eu "aproape",caci anumite componente vestimentare...( unele dintre ele facand chiar obiectul unor controverse dar si
    deliciul multora ) au lasat sa se intrevada tot,repet,mai mult decat daca ar fi aparut dezbracat complet
    Sa fim seriosi...
    Nemultumirile provocate de perioada acneei ... ramasesera demult undeva in negura amintirilor triste din copilarie.
    Ciuda ,suferintele si lacrimile amare provocate de un tata nesabuit,incult si neavand alta vina decat ca nu a pus mana pe o carte
    sa invete macar de acolo daca nu l-au invatat altii ca nu asa trebuie sa te porti cu copilul tau,toate ramasesera in urma...
    Dar nu a putut in toata viata lui sa lase in urma...bunul simt din dotare.
    Ca ducea mana la nas...se numeste a avea un tic...
    Daca ii place cuiva Julio Iglesias suficient de mult incat sa fi urmarit si secventele din primii ani ai carierei sale

    muzicale,perioada in care nu era atat de atragator cum a devenit mai tarziu...sa vedeti acolo tic de tic...Iglesias avea un anumit

    fel de a-si freca degetele de podul palmei de parca in permanenta incerca sa stearga ceva de pe mana...Peste ani...a corectat acest
    lucru...dar nimeni nu l-a numit complexat.

    Un om cu mult bun simt...v-a spus candva : doar pentru ca apare in reviste sau la televizor...nu inseamna ca este adevarat...
    A mai spus...sa nu credem tot ce se spune,sa ne folosim mintea,inteligenta...acolo unde este cazul...
    Un om cu mult bun simt,ne-a mai spus ca :"lucrurile nu sunt intotdeauna ceea ce par a fi"

    Este adevarat,nu vom sti niciodata adevarul absolut despre Michael Jackson...nu il va sti decat el...si asa si trebuie
    Anumite lucruri...nu avem niciun drept sa le disecam.
    Dar privindu-l cu atentie...cu foarte mare atentie...putem sa tragem anumite concluzii
    In ceea ce ma priveste...nu simt nevoia sa ma sfatuiesc cu altii in aceasta privinta.Eu fac ce am invatat de la el: imi folosesc
    mintea si inteligenta.Deschid bine ochii si privesc cu mare atentie...Si recunosc...privirea aluneca si uneori uit despre ce era
    vorba in propozitie...o data,de doua ori...de multe ori...dar pana la urma tot reusesc sa ma concentrez si pe ceea ce doresc din
    suflet sa inteleg...Iar atunci cand reusesc sa-mi conving ochii sa "colaboreze" cu mintea si nu hai-hui...mai inteleg cate ceva...
    Legat de subiect...am inteles ca Michael Jackson nu a fost un om complexat.
    Michael Jackson este un nativ din zodia Fecioarei,un barbat superb cu suflet de artist adevarat...dar in acelasi timp modest,timid
    si cu foarte mult bun simt...cea mai nefericita combinatie pentru cel in cauza...dar o adevarata binecuvantare pentru cei ce s-au putut
    bucura de apropierea lui...

    RăspundețiȘtergere
  26. OPENMINDEISM

    Am incercat sa nu te "dezamagesc" drept pentru care am scris ceva mai mult de jumatate de pagina dar nimic din cele de mai sus nu iti este adresat tie.Fac aceasta precizare ca sa nu se creeze confuzii...din nou
    Pentru tine,am urmatorul mesaj:
    "N-AM VENIT SA-TI TULBUR SOMNUL!"
    Te rog sa ma ierti ca am facut greseala sa consider ca parerea ta merita un raspuns din partea mea.
    Te rog sa ma ierti ca te-am bagat in seama si promit ca e ultima oara cand o mai fac
    Nu sunt omul care acuza subtil...
    Atunci cand e cazul,o fac la modul cel mai direct cu putinta...si ar fi trebuit sa stii pana acum
    Am crezut ca vei intelege ca nu fac decat sa imi exprim o parere,cu totul alta decat a ta si nu mi-am imaginat ca o vei lua ca pe
    un atac personal.
    Nu-mi amintesc sa fi fost vorba in propozitie despre mine ca sa afirmi ca incerc sa intorc problema in favoarea mea...iar despre nu
    stiu ce concurs...ce pot sau nu...n-am inteles nimic...Bati campii...
    Sa ma ierti matale ,daca ai complexe si ceva frustrari...ghinion ...dar nu cred ca vei scapa de ele luandu-ti necazul pe mine sau pe ceilalti...

    RăspundețiȘtergere
  27. Florenta,cat ma bucur ca ai revenit!

    Si sunt 100% de acord cu tine,in ceea ce-l priveste pe Hichael,cuvantul Complexat nu s-a inventat pentru el in nici un caz.De fapt ce cred eu ai citit ceva mai sus,chiar inainte de ce ai spus tu.

    In alta ordine de idei,in afara de postarile lui Mihai care m-au umplut de incantare citindu-le,aveam impresia ca incet incet totul se va stinge"sarea si piperul"conversatiilor de alta data,au disparut si chiar ma intrebam,daca cineva din vechea garda,va lua fraiele din nou in mana.Sincer,ca in reclama de la radio,m-am c-am saturat,luni,sarmale,marti sarmale.etc.

    Si sunt cu totul in asentimentul tau,pentru ca nu uita,am trait alaturi de "o fecioara",tatal meu,care pe langa faptul ca era un barbat foarte frumos fizic,avea si un caracter de invidiat.De modestie ce sa mai zic,bun si darnic,altruist pana in panzele albe,si prietenos,cu multi prieteni care-l iubeau si respectau.Dupa ce a murit multi ani si-a tot amintit lumea de el.

    Parca-l vad pe Michael,frumos,destept,talentat,prietenos,bun la suflet,darnic,inimos,sensibil la durerea altuia,si nepasator pot spune cu el insusi.


    Luati Paris Match,e Michael pe coperta,trist,ganditor,dar frumos de pica...

    Liliana

    RăspundețiȘtergere
  28. Imi cer scuze pentru greseli,din cauza tastaturii noi,silentioase,cu litere si cifre mai mici si palide,am incurcat M cu H si a iesit ce ati vazut...scuze.
    Liliana

    RăspundețiȘtergere
  29. Razboiul celor 2 roze una rosie si una alba, una vede numai partea alba adica numai artistul perfect care era,si ce a lasat el sa transpara fanilor, cealalta a incercat sa vada ceva si din omul MJ mai departe decit ce stia toata lumea ca era modest, foarte bine educat si cu mult bun simt.
    Cu riscul de a va supara, repet Michael avea complexe, nu spun ca era un complexat pentru ca asta implica alte chestii care tin de psihologie domeniu in care nu ma bag.
    Complexe care ii veneau din copilarie pe de o parte educatia stricta religioaso- puritana a mamei si cea total contrara a tatalui.
    Ce vreau eu sa spun este ca Michael era unic, genial, minunat etc., ca si artist dar era si om cu bune cu rele si nu ar trebui amestecate.
    Parerea fiecaruia de pe acest blog conteaza , nu e cazul sa ne jignim numai pentru ca nu suntem de acord.

    RăspundețiȘtergere
  30. Florenta ,am complexe si frustrari pentru ca...?De ce jignesti?Asta e procedura?Nu e frumos ce faci tu . Asta e un circ ,dar eu nu vreau sa iau parte.Ti ai dat tu seama din postarile mele ca eu am complexe si frustrari?Asta transmit?Nu cred.Daca stau bine si ma gandesc , dinmulte comentarii scrise de tine aici denota ca tu esti cea cu probleme,nu degeaba am zis ca este un concurs.Mai tot timpul te ai certat cu lumea,ai vrut sa demonstrezi ca le stii pe toate cand e vorba de MJ.Mi au placut cateva comentarii,dar cele care nu se transformau in ceva personal.De multe ori ai facut circul asta pe care il faci cu mine acum.Si pt ce?Michael era un geniu, un om bun ,prea bun pentru lumea asta murdara,modest asa cum ai zis si tu ,etc, dar avea si probleme pe care lumea nu le a inteles sau nu a vrut sa le inteleaga.Probleme care se puteau rezolva cu iubire,rabdare,afectiune,sinceritate.Nu am zis ca era nebun ,doar ca avea probleme care tin de suflet si pe care mai toti le avem.

    Te ai umflat in pene ,dar cu ii pasa???Asta cred eu despre tine,exact ce am spus mai sus.Asta e parerea mea despre Michael.

    "Bineinteles ca a avut nevoie de iubire si afectiune,nu este ceea ce ne dorim toti ? "
    Asa si?Am zis eu ca e ceva rau in a dori iubire si afectiune?Sigur ca toti avem nevoie .Subtil,daca intelegi..
    Si nu stii ca Michael pe scena e alt om ,se transforma?Acolo nu are bariere,complexe ci are puterea sa ne transforme si pe noi. Asta nu are legatura deloc cu viata lui din spatele scenei.Acasa poate ca plangea,sau poate in limuzina. Dar cand iesea in public se transforma.Poate ca fanii ii dadeau puterea asta,poate ca era ceva instinctual.Pe scena se simtea liber ,asa il vad eu.

    RăspundețiȘtergere
  31. Wow....e prima oara dupa mult timp, cand am citit comentariile cu atentie sporita. Mai mult nu comentez, fiindca nu demult am spus ca n-am sa-mi mai dau cu parerea la nimic din ceea ce comenteaza altii.
    Dar....la postarea aceasta, am regasit sarea si piperul.

    Va pup si va imbratisez pe toti, fara exceptie.
    Scorpya

    RăspundețiȘtergere
  32. E adevarat ca un om frumos, care e si modest, nu se lauda niciodata cu frumusetea sa, dar nici nu afirma contrariul, ci stie sa primeasca un compliment fara sa sustina ca e urat..sunt sigura :)
    Michael avea extrem de mult bun simt, care, corelat cu timiditatea sa excesiva, nu ducea intotdeauna la un rezultat tocmai favorabil lui.
    Dar sa facem putin distinctia intre artistul si omul Michael, pentru ca, asa cum el insusi a afirmat, atunci cand era pe scena se schimba complet, se transpunea in alta lume si stare (la fel e si in cazul videoclipurilor). Acolo devenea intangibil, indestructibil, magnific, cel mai frumos, devenea The King. Si era constient de asta, stia perfect cum sa se imbrace si cum sa se miste, pentru a atrage privirile ca un magnet la fiecare aparitie si pentru a-si accentua atu-urile, pe care si le cunostea foarte bine, sa fim seriosi.
    Insa, omul din oglinda nu mai era acelasi, era un om care isi gasea defecte, la fel ca noi toti dealtfel, si pe care, desigur, incerca sa le corecteze (cred ca se intelege de la sine la ce fac referire aici). Eu nu am vazut sa fi avut ticul de a-si duce mana la fata, respectiv nas si gura, in perioada copilariei si adolescentei, cand era nemultumit de dimensiunea nasului sau si luat in ras deseori. L-a dobandit in decursul anilor, dupa efectuarea operatiei la nas, ceea ce indica o oarecare jena pe care inca o avea si care il facea sa si-l acopere, poate instinctiv...sa fie asta un complex? nu stiu, doar spun ceea ce am observat la el.
    N-am zis ca se vedea urat din cap pana in picioare si nu cred asta, sunt convinsa ca era constient de farmecul si calitatile sale fizice, insa fata si respectiv nasul nu i-au fost pe plac intru totul si mereu a considerat ca e loc de mai bine, asta a fost greseala lui si imi pare rau ca nu i-a fost nimeni aproape sa ii spuna ca e frumos asa cum e! sau poate a fost si el nu i-a dat importanta? a vrut mai mult...

    RăspundețiȘtergere
  33. Sunt de acord cu ceea ce afirmă anonim (21 oct, 22:13) în prima frază din postarea sa.

    RăspundețiȘtergere
  34. Comentariul meu a deranjat din nou?L am scris ieri dupa ce se pare ca ,am compexe si frustrari:)))Tara nu e este de kko,oamenii sunt.

    RăspundețiȘtergere
  35. Multi spunem ca Michael ne-a schimbat viata, ne-a schimbat pe noi insine…In bine !
    Multora ne place sa credem ca am invatat ceva de la el : am invatat sa ne folosim mintea si inteligenta, sa iubim mai mult, sa fim mai buni, mai darnici…etc….
    Dar, din pacate, credem doar acest lucru, faptele sunt cele care vorbesc, iar acestea, de multe ori, arata contrariul.
    Atat de frumos, de....din tot sufletul, ne spunea Michael (si tocmai ce ne-a amintit aceste cuvinte, in comentariul ei, Ariana) : ” We must learn to live and love each other before it's too late!”….
    Ma intreb, oare ”it’s too late”? Oare nu putem fi mai intelegatori, mai plini de caldura sufleteasca, mai…blanzi, cand ne dam raspunsuri unii altora, daca chiar tinem sa facem acest lucru?
    De ce raspunsuri ”de sus”, zeflemitoare, rautacioase de-a dreptul… ? Se vede, se simte asta. E urat. Si e pacat....Nici pe departe nu e sarea si piperul, ci este ...amar si dureros de trist. Mare pacat ca (inca) se intampla astfel de lucruri si asta chiar intre oameni care spun ca-l iubesc pe Michael si ca l-au inteles. Asa ne folosim mintea si inteligenta? Am vazut cumva, vreodata, asa ceva la Michael, asta am invatat de la el? (si el chiar ar fi avut n motive, dar n-a jignit niciodata pe nimeni)
    Ce rasunet au in noi cuvintele lui: “Before you judje me, try hard to love me”? sau cele de mai sus, sau intreaga lui grandioasa mostenire ?
    De multe ori imi imaginez ca Michael ne priveste, ne citeste, ne asculta….in speranta ca ne va vedea ca macar acum ne-am dat seama, am inteles si tinem cont de ce ne-a tot spus el toata viata lui.
    Si mi se rupe inima, pentru ca il vad cum ii cade-o lacrima pe pamant…..lacrimi de inger cad pe pamant…
    ”I would like all of you now to take the hand of the person to the left and to the right. Go ahead! Right now! I mean it! Don't be shy! Do it! It starts now! To the person next to you. To the left and the right. I mean it. Right now! Go ahead! Don't be shy. Do it! Do it! Now, tell the person ... tell the person next to you that you care for them. Tell them that you care for them. Tell them that you love them. Tell them that you love them. This is what makes the difference.”

    RăspundețiȘtergere
  36. Rhea, I feel you...Daca in cazul persoanelor care nu afirma ca sunt fani MJ tolerez micile (sau marile) rautati, inerentele manifestari de orgoliu si vanitate..., in cazul fanilor MJ pur si simplu ma doare sufletul sa ii vad manifestandu-se astfel.E ca si cum...se pierde esenta...asa imi pare...:(

    RăspundețiȘtergere
  37. http://www.youtube.com/watch?v=gg4zxY1vF1w

    (RyanDan: Tears Of An Angel - Lyrics)

    RăspundețiȘtergere
  38. As vrea sa va scriu cateva ganduri ale lui Hemingway despre conditia omului de geniu, care se potrivesc foarte bine si pentru Michael.
    Pentru cine nu stie, Hemingway a fost unul din scriitorii preferati ai lui Michael.
    "Scriitorul adevarat este un om singur. Si, pe masura ce creste in ochii celorlalti, se cufunda tot mai mult in singuratate. Iar daca este suficient de bun, in fiecare zi e nevoit sa se confrunte cu eternitatea sau cu absenta ei.
    Pentru un scriitor adevarat, fiecare carte este un nou inceput, o noua incercare de a atinge ceva care ramane mereu de neatins.
    Misiunea lui este de a merge pe cai ce n-au mai fost umblatesau de a izbuti acolo unde altii au dat gresi.
    Dar sa scrii literatura nu inseamna doar sa spui cu alte cuvinte ceea ce deja s-a spus-tocmai pentru ca au existat marii scriitori ai trecutului, noi, cei de astazi suntem nevoiti sa mergem mai departe decat am fi crezut vreodata ca putem ajunge, sa iesim in larg, pana cand ramanem cu totul singuri, lipsiti de orice sprijin."

    Sa-l iubim pe Michael... si ne bucuram de ce ne-a daruit.
    Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.

    RăspundețiȘtergere
  39. ...Oh,daa...Mie-mi spui ?
    Mai ramane sa dati si niste citate din Biblie interpretate dupa ureche asa cum le convine unora...si pfhhh...mai am putin si izbucnesc in lacrimi...


    CANDVA...DEMULT...

    Michael Jackson...a iubit oamenii,a iubit copiii,florile si copacii,Soarele si stelele,marea si pasarile,natura,Pamantul...
    Michael Jackson ...a iubit si a iertat...
    Dar intr-o zi...Michael Jackson a cunoscut...Iadul pe Pamant
    Michael Jackson...a fost calcat in picioare ...chiar de multi dintre cei pe care i-a iubit atat de mult
    Sa-i amintim...?
    Jordie Chandler,Gavin Arvizo,Janet Arvizo et.comp...si altii ca ei
    Si tot atunci...a fost uitat si parasit de multi dintre cei care se falisera cu amicitia,prietenia,iubirea lui Michael Jackson
    Sa-i mai amintim...?
    Diana Ross,Brooke Shields,Lisa-Marie Presley,Mark Lester,David Gest,Liza Minnelli,Jane Fonda...si multi altii...
    Nume ilustre sau doar cunoscute...sau doar nume...Dar nume patate de lasitate si de nimicnicie
    Patate de nepasarea cu care s-au grabit sa se dea la o parte si sa uite ca au fost candva apropiati sau ca macar au sustinut candva acest lucru...
    Patate de nesimtire si de ingratitudine.
    Din acel moment...Michael Jackson a fost calcat in picioare si lasat la mana hienelor care ii voiau capul...il voiau umilit,chinuit,ridiculizat,disparut,infrant...
    Il voiau rupt de iubirea si adulatia milioanelor de oameni din intreaga lume.
    Martin Bashir,Tom Sneddon...marionete in spatele carora se afla multi altii...pe care probabil nu-i vom sti niciodata
    Iar daca unii dintre asa zisii prieteni s-au multumit doar sa-i intoarca spatele...altii s-au intors de-a dreptul impotriva lui...doar pentru a se razbuna: in procesul din 2005 Debbie Rowe...a fost martor al acuzarii...

    Sunt convinsa ca l-au impresionat placut multimile de fani care au lasat totul in urma pentru a-i fi alaturi, in aceeasi masura in care l-au impresionat mesajele de dragoste si sustinere venite din toate colturile lumii...dar mai mult ca sigur ca sufletul i-a sangerat stiind ca foarte multi dintre fani ii intorsesera la randul lor spatele...

    Sunt convinsa ca s-a simtit iubit si ocrotit de familia lui care in acele zile ale procesului i-a fost mereu alaturi,dar in astfel de momente...sufletul ii cauta pe cei pe care cu drag i-ai numit candva...prieten...prietena...sotie...mama a copiilor tai...

    RăspundețiȘtergere
  40. ASTAZI...

    Michael Jackson este langa Tatal Lui...si al Nostru...
    Michael Jackson...este printre ingeri...
    Michael Jackson...mai este printre noi doar prin dragostea si amintirile noastre...
    Michael Jackson...nu mai este...
    Nu mai poate privi Soarele...Luna...diminetile...serile de vara...florile...marea...Pamantul pe care l-a iubit si respectat atat de mult.
    Nu-l mai poate privi pe omul din oglinda...

    Iar noi...Il cautam cu disperare...alergam nauci pe urmele pasilor lui...tresarim la auzul numelui sau...Ce spune televizorul...? Ce scrie acolo...in dreptul numelui...Michael Jackson...? Nu spune nimeni...c-a fost un vis...a fost o gluma sinistra...a fost o minciuna...o sarada...o tampenie...
    ORICE...dar sa ma trezeasca odata careva din acest cosmar...!!!
    De ce ma lasi...sa dorm la nesfarsit...nu vezi ca plang si rad si vorbesc...si toate le fac in somn ?...Si nu ma mai trezesc odata...
    Ii soptim si ii spunem si ii strigam ...WE LOVE YOU !!!...Dar nu mai poate sa dea raspunsul corect,binecunoscut si mult asteptat...I LOVE YOU MORE...
    Ne pacalim...ne imbarbatam intre noi...Nu mai plange...Nu trebuie sa plangi...Zambeste...Si reusim...o data,de doua ori...de o mie de ori...
    Dar din cand in cand...lacrimile mai castiga o batalie...Ah ,la naiba...

    Michael Jackson nu-si mai poate saruta si imbratisa copiii...
    Michael Jackson...nu-si va putea conduce fiica spre Altar...in ziua nuntii sale...
    Michael Jackson...nu-si va putea invata fiii...cum sa se poarte atunci cand vor deveni barbati...
    Indiferent cat de mult,frumos si bine si-a educat copiii...timpul pe care l-au avut impreuna a fost mult prea scurt pentru tot ce ai vrea sa le spui copiilor tai...atunci cand vor fi mai mari...

    Si toate astea...nu pentru ca Michael Jackson ar fi fost rapus intr-un accident nefericit sau de o boala necrutatoare...
    NU...

    MICHAEL JACKSON A FOST OMORAT !!!
    De cei pe care i-a iubit...

    Incepand din 1992...de la primele acuzatii...dar mai ales din 2005,anul procesului...Michael Jackson...a inceput sa moara putin cate putin...otravit de rautatea celor care au participat la acea mascarada...otravit de dezamagirea pe care trebuie sa o fi simtit vazandu-se abandonat de cei pe care i-a crezut prieteni...otravit de navala hoardelor de politisti care i-au devastat si intinat
    Neverland...Otravit cu metalul rece al catuselor cu care a fost dus la politie...
    OTRAVIT DE NEPASAREA CELOR PE CARE I-A IUBIT NECONDITIONAT
    Iar in ziua de 25 iunie...Conrad Murray...un altul care s-a bucurat de increderea si dragostea lui Michael Jackson...I-a aplicat lovitura finala
    Cu sau fara intentie,cu sau fara voie,cu sau fara circumstante atenuante,de capul lui sau la comanda altora,din culpa sau nu...
    Conrad Murray l-a omorat pe Michael Jackson
    Toti cei enumerati...si ceilalti ale caror nume nu le-am mai pomenit...pentru ca imi este sila si groaza si mi-e ciuda pe mine ca imi rasucesc singura cutitul in rana...
    TOTI TRAIESC BINE MERSI !!!
    Cu constiinta incarcata sau nu,unii dintre ei batandu-se in continuare cu pumnii in piept...ce prieteni au fost...cat de bine s-au inteles...cat de muuuuuuuuuuuuult l-au iubit...si-uite-asa o barba avea...
    Toti traiesc si isi vad in continuare de ale lor
    Michael Jackson...le-a oferit iubirea neconditionata...increderea...ospitalitatea...marinimia...
    Michael Jackson...le-a deschis portile casei sale...si portile sufletului sau...
    Michael Jackson...le-a intins bratele incarcate de iubire...
    Si a ramas cu bratele pustii si atarnand in gol...
    Privirea lui...din acel moment...s-a indreptat in aceeasi directie cu bratele...in gol...
    Zambetul lui de aur...s-a sters pentru totdeauna lasand locul unei copii...superba dar nereusita...a celui de altadata...

    RăspundețiȘtergere
  41. Muzica lui...a ramas la fel de minunata...dar mult mai trista...

    Cat despre noi...
    Probabil ca daca Alexandre Dumas ar mai fi in viata...unii dintre noi l-am implora sa adauge in lista lui Edmond Dantes si cateva nume pe care le stim atat de bine...Si macar intr-o poveste...Monte Cristo sa-i aranjeze pe toti...

    Se inseala amarnic cine crede ca din iubire pentru Michael Jackson...trebuie sa repetam greselile lui...
    Atunci cand se impune...mintea si inteligenta trebuie folosite SI pentru a NU face unele lucruri pe care Michael Jackson le-a facut desi nu ar fi trebuit...sau a face unele lucruri pe care el NU le-a facut desi ar fi trebuit...

    Mintea si inteligenta...trebuie folosite si pentru a nu pune sufletul la bataie in fata rautatii, mila nesfarsita si nejustificata in fata prostiei,si nici iubirea neconditionata in fata nesimtirii.
    Daca nu am invatat macar atat...suferintele lui Michael Jackson ...au fost in zadar...Si oricand,oricare dintre noi este in pericolul de a pati la fel

    Nu spun nicidecum ca ar trebui sa devenim rai si necrutatori...departe de mine acest gand
    Suntem crestini,credem in Dumnezeu si Il iubim...
    Dar una-i una...alta-i alta...
    Daca raspunzi la nesfarsit cu blandete si bun simt...se trezeste mereu cate unul care incearca sa te calce in picioare...

    Iar daca la nivel de tara si popor continuam de ani de zile sa traim sub ocupatia prostiei,a nesimtirii si a rautatii,a batjocurei fara margini din partea unor neispraviti...macar in locuri ca acesta unde se spune ca ne adunam din dragoste...prostia si rautatea sa ramana pe dinafara.



    Este ceva timp de cand privesc ce se intampla aici si ma incearca sentimente amestecate...
    Pe de o parte...il vad pe Mihai...neobosit...sau poate ca e obosit dar nu se lasa...
    Incearca in fel si chip sa ne pastreze aproape...sa dea o mana de ajutor pentru ca Michael Jackson sa fie inteles si sa nu fie
    uitat...
    A schimbat formatul...a schimbat numele...a incercat la un moment dat sa atinga o coarda sensibila intrebandu-ne daca l-am uitat pe
    Michael Jackson...
    Iarta-ma Mihai...ma ardeau degetele atunci sa scriu si sa strig la tine...Cum poti sa crezi asa cevaaaaaaaa ???...Dar numai o secunda...si dupa aceea am gandit...Mihai stie...ca unii dintre noi suntem pe aproape...dar intr-o mica greva...si intr-o mare lehamite...

    Din cealalta parte...Liniste...
    Si eu...recunosc...am gresit prin tacere si imi cer iertare.

    Iar de nu stiu unde...atata banalitate pe centimetru patrat...ca sa nu zic altfel...
    Atatea comentarii gen...vreau sa spun ca nu stiu ce sa spun dar m-am trezit spunand...

    UNDE SUNTETI...???

    CATALLINA...
    Vrei sa citesti o poveste...poate as incerca s-o scriu...dar cum sa stiu daca o vei citi...? Nu te-am vazut de atata timp...

    IRINA...
    Spuneai candva...

    Nu va mai numesc pe fiecare in parte...

    Toate spuneam...toate plangeam si radeam si sunt sigura ca nu v-ati schimbat...dar am atata nevoie de o dovada...
    DOVADA ! DOVADA !...avea dreptate Leana...
    Si cealalta Leana...
    "Iezasta" o esplicatie...si mi-as dori din suflet sa o citesc...cat mai curand...

    Si sunt sigura ca in aceeasi masura ne dorim acest lucru...si eu...si multe dintre voi...si Mihai...si MICHAEL...

    RăspundețiȘtergere
  42. Accept provocarea Florentei.Nu l-am uitat pe Michael,dovada este ca mereu imi fac timp ptr acest blog,am citit fiecare litera chiar daca nu am mai postat nici un comentariu de anul trecut.A nu comenta nu inseamna ca nu sunt cu sufletul aici langa voi toti la fiecare postare.Ii sunt recunoascatoare lui Mihai pentru tot ce face aici ,nu am alte cuvinte de lauda ptr el,am invatat si aflat o multime de lucruri,acest blog e ca un drog...creeaza dependenta.Nu imi place insa sa vad rautati si jigniri...fani mai adevarati decat altii...Pun pariu ca toti cei de aici vin mereu pe acest blog pentru a umple un gol...si revin si revin...si nimic ...mereu ne intoarcem de unde am plecat...plangem ,radem impreuna...sau separat...Eu una nu reusesc sa inteleg ce tot caut...de ce nu ma multumesc doar sa-i ascult muzica si sa ma bucur de arta lui?de ce vreau mereu mai mult si mereu altceva?cand de fapt e totul la fel...nu se mai schimba nimic.Sa fie vinovatie?Obsesie bolnavicioasa?Dragoste?Sau lipsa ei?Nebunie?sau toate la un loc?Intelege cineva la ce ma refer?De ce suntem atat de obsedati de Michael Jackson?De ce persista senzatia pe care o traiesc mereu din 25 iunie 2009 si anume ca totul s-a schimbat ptr "noi",desi viata pare ca are acelasi curs.Prin "noi" nu ma refer la fanii MJ ci la toata lumea.S-a sfarsit lumea dupa MJ?Nu.Dar este totul ok?Nu.S-a schimbat ceva de atunci?Nu.Poate doar constiinta unora s-a trezit din amorteala.Dar a multor altora inca nu.Multi inca nu vad padurea de copaci.Eu una recunoasc ca in ultimul timp nu mai vad nici padurea nici copacii.Cu cat ma lumineaza mai mult postarile lui Mihai si comentariile voastre,cu atat parca se adanceste bezna si constat cat de putine lucruri stiu.Suntem inconjurati mereu de iubire si dragostea celor din jur si tot singuri si pustiiti ne simtim.Sunt convinsa ca toti care venim aici simtim acelasi lucru.De ce oare?Fiecare imbratisare mi-e frica sa nu fie ultima,fiecare sarut sa nu se piarda printre grijile de zi cu zi.Ar trebui sa ne bucuram de fiecare moment pe care il petrecem cu cei pe care ii iubim.Oare asta este?Dupa ce l-am pierdut pe Michael ne este teama sa nu pierdem tot ce e bun si frumos in viata noastra?Nu vreau sa va intristez ci doar dau glas framantarilor personale.
    M-a furat peisajul mai mult decat trebuia.
    Va imbratisez cu drag pe toti,
    Cris.

    RăspundețiȘtergere
  43. Florenta genial! Poate a-ti citit ce ne spune acum Lisa:
    http://www.9am.ro/top/LifeStar/202131/Lisa-Marie-Presley-rupe-tacerea.html
    ....ce pacat a fost una din femeile care a avut sansa si norocul sa fie jumatatea lui Michael ..si cat de putin a avut de oferit fata de el...din ceea ce a declarat nu face decat sa isi recunoasca greselile din trecut...tarziu ..tarziu au napadit-o regretele dar e bine ca si le recunoaste.
    LOVE
    Daniela

    RăspundețiȘtergere
  44. Intotdeauna am fost cu aplauzele pentru Mihai, dar acum simt nevoia sa i le mai ofer cuiva....sper ca persoana in cauza sa fie constienta :)....mai mult de atat nu spun, ca cine stie in ce mic-mare "conflict" de opinii pic, again:)).

    Va pup,
    Scorpya

    RăspundețiȘtergere
  45. FLORENTA...

    mereu am fost aici...nu am plecat...nu am de gand sa plec...mi am explicat lipsa comentariilor mai ales din vara deoarece am fost plecata si nu am avut usor acces la calculator, insa chiar daca nu am avut timp sa scriu ceva mereu am citit si am cautat postari noi de ale lui Mihai...cum am putut...pe furis, amestecand programele de pe desktop cu blogul meu preferat...numai eu stiu cate restarturi dadeam la calculator cand simteam ca vine cineva in birou si stiam ca nu mai am timp sa schimb de pe blog pe programul cu care lucram...:))...acum ca ma gandesc ma bufneste rasul, dar atunci ma treceau niste fiori cumpliti la gandul ca o sa ma trezesc cu vreo reclamatie...si totusi...nu m am potolit fiindca nu am putut sa stau departe de prietenii mei...
    M am intristat cand am vazut "apelul" lui Mihai...si la fel ca si tine intreb si am intrebat...cum poti sa crezi ca l am uitat pe Michael?....cum poti sa crezi ca mi am uitat prietenii?...nicidecum...nici asa...prinsa in valtoarea activitatilor de zi cu zi...acte...documente...intalniri...negocieri, suparari si stres si Dumnezeu mai stie cate si mai cate...
    Poti sa ai certitudinea ca nu am citit doar postarile lui Michai...nu nu...am citit si fiecare comentariu in parte...fiecare lauda la adresa lui Mihai sau fiecare impresie deosebita in ceea ce il priveste pe MJ...sau...fiecare discutie mai aprinsa...desi e adevarat ca o buna vreme discutiile s au cam plafonat...aceeasi si aceeasi chestie...
    Nu te rog sa scri doar pentru mine...sti ca ti am apreciat in mod deosebit povestile...la fel cum apreciez si modul tau de gandire, dar cred ca sunt numeroase alte persoane care gandec la fel ca mine...si din aceasta privinta chiar poti sa fi sigura ca voi citi ceea ce vei scrie.
    E adevarat...multe dintre noi s au decis sa nu mai scrie...fiecare cu motivul ei...ca sa nu se mai nasca atatea controverse...orgolii sau mai stiu eu ce...dar oare credeti ca asa rasplatim munca lui Mihai??? Sunt sigura ca el nu asteapta numai laude...ca nu din acest motiv scrie si isi foloseste o mare parte din timp pe care ar putea sa l petreaca intr un mod poate mai placut sau relaxant...e adevarat...pentru Michael Jackson face tot acest sacrificiu...dar si pentru noi...pentru a l putea cunoste mai bine pe artistul, omul si geniul pe care noi il adoram...nu cert pe nimeni...departe de mine gandul, dar...??? MAKE A CHANGE 'cause MJ is FOR ALL TIME...

    RăspundețiȘtergere
  46. Faptul ca nu imi lasi comnentariile vizibile si de ceilalti ,nu rezolva nimic. Imi spune inca ceva ...

    RăspundețiȘtergere
  47. Ok....comentarile mele au aparut cu intarziere.Ma scuzi Mihai ,mi s a parut ca nu mi le expui.Inca odata ,scuze...nimeni nu i perfect.

    RăspundețiȘtergere
  48. As vrea sa cred ca nimeni nu vine pe acest blog pentru a cauta o satisfactie personala. Nu intentionez sa intru in polemici si nici sa sustin o persoana sau alta. Eu citesc zilnic postarile de pe blog si comentariile vizitatorilor chiar daca unele sunt de o duritate exagerata (asta in ceea ce priveste comentariile). Candva mi-am mai dat si eu cu parerea desi nu aveam nimic de spus, simti imboldul ala care se transforma in arsura in varful degetelor, era o vreme cand ma lasam condusa de acel imbold..dar dupa ce Mihai nu mi-a postat cateva replici am coborat cu picioarele pe pamant, am facut comentarii care puteau fi considerate jignitoare de celelalte vizitatoare ale blogului ... si ... nu are nici un rost sa jignesti un om pentru ca are opinie, credinta, speranta etc.... In plus cei ce vin aici, chiar daca nu sunt de acord intre ei in toate aspectele nu sunt cei "rai". Fani declarati sau nu, toti il iubim pe Michael, suntem aici pentru ca vrem sa ne apropiem de el mai mult decat am fi putut vreodata, vrem sa intelegem, vrem sa putem accepta, vrem sa iubim. Ne mangaie sufletul cand stim ca alti oameni au avut sansa de a-l "cunoaste" si ca la un moment dat au acceptat sa ne ofere si noua un strop de Michael Jackson, altul decat cel de pe scena, Omul. Eu asta caut aici si ii multumesc lui Mihai pentru ca ne-a daruit aceste marturii despre Omul Michael Jackson.

    Niculina

    RăspundețiȘtergere
  49. Thrill the World 2010 - fanii din Romania s-au alaturat fanilor din intreaga lume si l-au omagiat pe Megastar unindu-se simbolic prin dans.

    http://www.youtube.com/watch?v=v3yFkvINXiA

    Elena55

    RăspundețiȘtergere
  50. Salutari si pupici pentru Mihai si restul familiei din partea Ceraselei.
    Din pacate nu are net...asa ca va transmit eu acestea :)

    Scorpya

    RăspundețiȘtergere
  51. In orice dialog putem obtine doar 50% din semnificatie . Pentru a putea vedea lucrurile din perspectiva celuilalt avem nevoie sa ne punem in pielea lui , lasand pentru o clipa propria noastra pozitie deoparte .
    Murray A. Wallace

    Sly.

    RăspundețiȘtergere
  52. Nu cred ca imi simte careva lipsa :)) N-am vazut niciun semn ca cineva ar simti asta :P
    De ce as mai scrie?! De ce "m-as mai afla in treaba"?! cand la fiecare opinie diferita de a celorlalti, deranjam, incomodam, suparam...uneori, parca, chiar iscam adevarate taifunuri :))
    Daca nu "gadili" urechea unora...esti bun de pus pe rug...Iar eu nu sunt genul...
    Daca nu ma vedeti ca comentez si nu fac lobby blogului...asta nu inseamna ca m-am indepartat sau l-am uitat pe Michael...NO WAY...He's right here in my heart&soul&mind!!!
    Ca fapt divers...am citit tot ce s-a scris pana acum si continui sa citesc (si sunt sigura ca sunt multe fete din vechea gashka, care inca mai dau pe aici)...dar chiar nu mai vreau sa ma aflu in treaba comentand de fiecare data :) prefer sa stau in umbra, sa citesc...sa "diger" in liniste...si atat! Mi se pare mult mai intelept asa...
    Si astea fiind spunse...
    Good job, Mihai!:)
    God bless you all!:)
    Carmen (K for all time :P)

    RăspundețiȘtergere
  53. este adevarat opiniile diferite nu au loc aici ,spui un lucru si este interpretat altfel...aici toti zic aceleasi lucruri..comentariile sunt toate la fel...doamne fereste sa exprimi o parere mai diferita ...chiar daca nu ai intentia sa superi..si eu sunt de acord ca Michael era complexat o spunea si el intr-un interviu ca fizic nu se placea si ca nu se uita prea mult in oglinda pt ca nu se placea...Michael era un om deosebit si diferit fata de majoritatea oamenilor dar avea si el defecte si daca unul spune ca era complexat nu a omorat pe nimeni...de ce atata agresivitate??e doar o opinie...sau trebuie sa spunem toti aceleasi lucruri...??hmmm...

    RăspundețiȘtergere
  54. Nimeni nu la inteles si la vazut doar ca vedeta.Asta l-a afectat mult.Era un om minunat iar noi lam piredut

    RăspundețiȘtergere

AVERTISMENT!

Orice comentariu care contine limbaj jignitor la adresa autorilor blogului, a cititorilor sau a comentatorilor sai, va fi expediat in Zona Fantoma, sa-l caute pe Generalul Zod :)