LIVING WITH MICHAEL JACKSON - Partea 1

...

Unii dintre voi şi-au exprimat dorinţa de a vedea documentarul “Living With Michael Jackson – The Footage You Were Never Meant To See” cu traducere în limba română. Am reuşit, într-un final glorios, să aflu cum se editează şi cum se adaugă o subtitrare, iar în seara aceasta mă bucur să vă pot prezenta prima parte a documentarului, care are în total 9 părţi. Nu a fost o muncă uşoară, mi-au trebuit ţîşpe softuri pentru chestia asta; dar nu o spun cu dorinţa mascată (şi, evident, tembelă :) de a mi se ridica statuie, ci doar ca să vă pun în gardă, că procesul va dura ceva mai mult, că nu ştiu când voi termina de subtitrat toate cele 9 părţi, aşa încât va trebui să apelez la răbdarea voastră şi nu-mi rămâne decât să sper că aşteptarea va merita.

Cu tristeţe am constatat că informatiile despre acest documentar sunt extrem de rare şi de sărace şi nu am găsit pe toată tarlaua lui Google transcriptul în engleză – lucru care m-ar fi ajutat enorm. Prin urmare, e posibil ca, pe ici-pe colea, traducerea să nu fie cea mai exactă (e vorba de cuvinte, nu de fraze întregi, nu vă speriaţi :) din cauză că în câteva locuri nu se înţelege foarte bine şi toată strădania mea nu m-a ajutat prea mult.

De asemenea, vreau să vă mărturisesc că mi-a fost extrem de greu să mă abţin de la anumite paranteze conţinând comentarii “de dulce” la adresa chiloţarului Bashir (şi nu pentru că Postul Paştelui bate la uşă sau pentru că azi e miercuri :), dar am depus eforturi supra-extra-ultra-mega-omeneşti de a respecta etica şi deontologia profesională (lol).

A, era sa uit: din păcate, toate cele ţîşpe softuri pe care le-am folosit în procesul de producţie, nu m-au putut ajuta să pun diacritice, aşa că vă cer scuze pentru acest impediment. Trag nădejde ca, până ajung la partea a 9-a, să rezolv această problemă :)


P.S. Deşi documentarul este conform cu realitatea şi prezintă cu acurateţe interviul Regelui Pop, tot ceea ce simt e o amărăciune profundă, pentru că îl văd pe Michael aproape lipsit de speranţă, vocea lui e resemnată iar ochii îi sunt trişti. Dacă nu ar fi existat acea dezamăgire, acea resemnare şi acea tristeţe, el nu ar fi acceptat în vecii vecilor să stea de vorbă cu psihopatul de bashir. Şi nu mă pot opri să mă gândesc: “într-adevăr, acest film nu trebuia să-l vedem... niciodată.”




...