Cum arată Michael Jackson atunci când e supărat :)

...

În 16 iulie 1996, cu doar câteva săptămâni înainte de a începe turneul „History”, Michael Jackson a susţinut, în faţa a 60.000 de persoane, un concert în Brunei, la invitaţia Casei Regale, cu ocazia aniversării sultanului local. Concertul, cântecele interpretate şi outfitul lui Michael au respectat în mare parte rutina din turneul „Dangerous”, pentru că detaliile legate de turneul „History”, care urma să demareze în curând, nu trebuiau să fie dezvăluite încă.

Secvenţele din clipul de mai jos reprezintă înregistrarea cântecului „I Just Can’t Stop Loving You”, interpretat la Brunei, de Michael împreună cu Marva Hicks. Cine şi de ce a ales-o pe Marva Hicks, nu am reuşit să aflu. O explicaţie ar fi aceea că Marva era unul din membrii trupei de Backing vocals pregătiţi pentru turneul „HIstory” – cu alte cuvinte, era la îndemână. Evident că s-au făcut repetiţii, ca întotdeauna. Fiecare îşi învăţase temeinic rolul şi fiecare ştia perfect ce avea de făcut. Numai că, în timpul spectacolului, s-a întâmplat ceva şi lucrurile nu au ieşit aşa cum fuseseră planificate.

De fapt, cu acel concert au fost mai multe probleme. În primul rând, încă dinainte de concert, unii membri ai echipei l-au lăsat baltă pe Michael. În al doilea rând, sultanul, respectiv sărbătoritul, cel în cinstea căruia venise Michael acolo, nu a fost prezent la concert. Asta e ca şi cum s-ar face o nuntă fără mireasă – deşi, vorba unui fan, „Regele a fost acolo! Cui îi pasă de sultan?”. În al treilea rând, lui Michael i s-a cerut să renunţe la gesturile şi mişcările senzuale, dat fiind faptul că Brunei e un stat eminamente musulman şi în consecinţă foarte reticent la „exhibiţionismul” occidental; cu atât mai mult cu cât chiar familia regală (mai puţin sultanul, fireşte) a fost acolo, cu căţel şi cu purcel, inclusiv cu copiii şi nepoţii. Pe tot parcursul spectacolului, am văzut un Michael concentrat la maxim, tensionat şi parcă nemulţumit din cauza faptului că nu se putea desfăşura liber, aşa cum era obişnuit, ba mai trebuia şi să fie atent la fiecare gest. Ca şi cum nu era suficient, responsabilii cu orchestra şi cu sunetul au avut „scăpări” de câteva ori.

Să revenim la „I Just Can’t Stop Loving you” şi la clipul de mai jos. La momentul 0:52 pe Michael l-a deranjat ceva, probabil un sunet, venind dinspre dreapta lui; motiv pentru care a avut o mică ezitare în voce, în timp ce cânta. Prima problemă, prima încruntare. Culmea e că Michael tocmai cânta „This thing can’t go wrong” şi parcă cineva a ţinut morţiş să-i dovedească fix contrariul. Dar Michael şi-a impus să nu se enerveze şi, la versul următor („Your love's got me high...”) s-a întors către public şi părea că a uitat (sau încerca să uite) incidentul. În momentul în care Marva a apărut pe scenă şi a început să cânte, Michael era totuşi nemulţumit de ceva. Faptul că a introdus-o (prin braţul întins către partea ei de scenă) mult mai evident decât am văzut în turneul „Dangerous” (ca şi cum i-ar fi spus „Abia acum e rândul tău!”), plus încruntarea lui de mai devreme, mă fac să bănuiesc că duduia încercase să cânte peste el. Eu nu am auzit nimic suspect la 0:52, dar înregistrarea nu excelează din punctul de vedere al calităţii, şi în plus eu nu am nici pe departe urechea lui Michael; însă, după felul în care s-a încruntat, în timp ce privea spre dreapta, este evident că a auzit ceva ce n-ar fi trebuit să se audă. Marva îşi cântă strofa, conştiincioasă, şi se apropie de Michael, el îi întoarce spatele, ostentativ. Şi mai şi face câţiva paşi, către partea opusă celei din care venea Marva. În clipa în care se întoarce totuşi spre ea (minutul 1:28), o face pentru că e rândul lui să cânte. Dar, surprirză! Marva nu se opreşte. Eu nu pot să descriu surpriza de pe chipul lui Michael, dar puteţi să priviţi singuri :) Traducerile posibile ar fi: „Ce naiba face?”, „Cine se crede?”, „La naiba!” „Nu pot să cred că mi se întâmplă asta!” etc.etc. Şi totuşi... Marva nu a greşit!!! Era strofa ei! Dar Michael, deja enervat din cauza greşelii din minutul 0:52, parcă a căutat un motiv în plus să se enerveze pe partenera lui, şi inconştient şi-a furnizat singur motive. E o chestiune psihologică, destul de des întâlnită.

Aşadar, Michael a crezut că Marva i-a „furat” versurile dar, după câteva secunde (1:38), la versul „I just can’t go wrong”, a zâmbit – probabil şi-a dat seama că biata Marva nu greşise. Ca să nu-l dezamăgească, totuşi, Marva a zbârcit-o la final când şi-a ratat ieşirea din scenă (4:49) şi când, deşi lumina s-a stins, ea a continuat să cânte. La 4:52 Michael era deja foc şi pară. A mai cântat şi el un vers, fără niciun chef („I just can’t stop...”), după care s-a întors spre locul unde ştia că se afla Brad Buxer (directorul muzical), respectiv cu spatele spre public şi implicit spre cinstitele feţe regale – lol) şi, tot cântând, i s-a adresat direct: „Brad, what ya gonna do?... what are ya gonna do?” („Brad, ce naiba ai de gând?” – traducere liberă – lol)) şi a adăugat un „Yeah, yeah” specific lui Michael şi bine ţintit, care ar fi înmuiat şi pietrele – în orice caz, l-a trezit pe Brad din somnul de veci şi acesta a oprit, în sfârşit, muzica iar Marva a trebuit să tacă.

Cu toate astea, însă, biata Marva nu cred că a gresit, nici la final. Mie mi se pare că ea nu a uitat momentul când trebuia să se oprească, dar dacă Brad adormise în front şi nu a dat „stop” orchestrei, normal că ea a trebuit să continue, altfel ar fi fost şi mai nasol momentul.

În concluzie: nu ştiu pe cine s-a supărat Michael atât de rău; pentru că, atât Brad cât şi Marva au rămas angajaţi, în continuare, şi au participat în turneul HIstory. Dar, deşi momentul mi-a plăcut (la fel ca şi tuturor fanilor care l-au văzut), iar Michael a fost extrem de simpatic în aceste secvenţe, un lucru ştiu sigur: nu aş fi vrut, pentru nimic în lume, ca privirile acelea să fie îndreptate spre mine :) Perfecţionistul Michael nu era omul pe care să-ţi permiţi să-l superi. Am eu, aşa, un feeling :)






...