Au fost odată nişte cretini...

...



... care habar n-am ce competenţe au (dacă or avea vreuna), care îşi ascund numele în spatele unui SRL (nu-i mai dau numele ca să nu-mi boicoteze şi postarea asta) şi cărora le-a căşunat pe articolul meu intitulat “Kepp Your Head Up!” În trei săptămâni, am primit trei notificări cu acuzaţii de încălcare a dreptului de autor. După prima notificare, am scos cântecul, după a doua am scos şi conţinutul articolului, la a treia am fost nevoit – deşi fierb de mânie – să las articolul acolo unde mi l-au trimis, adică în “draft”.

Ştiu că li s-a întâmplat şi altora, nu sunt eu victima secolului, dar am sperat că voi fi scutit de asemenea “dulcegării”, nu pentru că aş fi rudă cu mama Omida şi aş avea tupeul să consider ca tot prostul că mie nu mi se poate intâmpla aşa ceva, ci pur şi simplu pentru că blogul acesta chiar nu conţine documente sau afirmaţii pe care “jmecherii lu’ peşte” le-ar putea considera ameninţări la adresa lor sau a planurilor murdare şi oculte – sau, cel puţin aşa cred, că eu nu am cum să fiu o ameninţare pentru ei. Şi totuşi...

Au fost odată nişte cretini, care în lipsă de ocupaţie, între o despăduchere şi un scărpinat în fund, îşi bat joc de câte un ciumpalac care şi-a facut şi el un blog. Altfel decât bătaie de joc nu pot să calific chestia asta.

Încă nu am dat în paranoia. Încă mai consider că nimeni nu are nimic cu mine şi că toată povestea asta nu e decât o distracţie idioată a unor cretini – nişte cretini care îşi justifică într-un mod patetic, jalnic, banii pe care îi încasează; nişte cretini la fel cu cretinii care au tăiat din salarii şi pensii pe motiv că asta salvează tara de la ruină şi de altminteri cu nimic mai prejos decât cretinii care dirijează lumea asta cu tot ce se întâmplă prin ea. Mi se pare evident că îmi sunt încălcate nişte drepturi elementare şi sunt extrem de frustrat din cauza neputinţei – de a riposta, de a mi le revendica, de a cere explicaţii – pentru că nu am cui (a cere explicaţii unor macaci cu creierul în putrefacţie e ca şi cum ai striga la lună, adica inutil).

Eu nu am vrut decât să creez un colţ virtual dedicat unui om care merită toate onorurile lumii. Nu am vrut decât să îi descriu munca, talentul şi dăruirea cu care a încercat să facă din lumea asta a noastră de KKO, un loc mai bun. Dar… au fost odată nişte cretini cărora probabil că nu le place asta. Sau poate nu le place numele meu, sau al blogului – sau dracu’ să-i pieptene ce nu le-o plăcea. Problema e că e posibil ca la un moment dat acest colţ virtual să dispară în neantul din care a fost creat. Numai şi numai pentru că... au fost odată nişte cretini. Şi mai sunt încă.


...